Salvați Copiii: 10 măsuri urgente propuse pentru Educație

Pandemia de Covid-19 a intensificat problemele sociale și economice a sute de mii de familii, afectând profund și pe termen lung modul în care copiilor le sunt respectate drepturile, în special în planul educației, sănătății și condițiilor generale de viață. Ținând seama de datele alarmante cu care se confruntă sistemul de educație din România, Organizația Salvați Copiii propune Guvernului României aplicarea imediată a zece măsuri fundamentale, care să restabilească dreptul tuturor copiilor la educație de calitate și în condiții de echitate.

„La 20 noiembrie, Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, guvernele responsabile fac bilanțul progreselor și al nereușitelor. În România, legislația și numeroase structuri instituționale destinate copiilor au fost reformate, dar, cu toate acestea, în domeniul educației, inechitatea, ca efect al subfinanțării cronice, al sărăciei și excluziunii socio-economice, capătă proporții amenințătoare în contextul actual al pandemiei” – arată Salvați Copiii.

Prima măsură propusă de organizație este respectarea principiului echității, atrăgând atenția că „din cauza infrastructurii digitale inadecvate, a materialelor didactice necorespunzătoare și a competențelor digitale insuficiente, trecerea la învățământul la distanță, în contextul epidemiei de COVID-19, creează probleme pentru instituțiile de învățământ și formare, pentru cadrele didactice și pentru elevi, în special pentru elevii defavorizați și pentru romi”. „Este nevoie ca Ministerul Educației și Cercetării să elaboreze și să supună dezbaterii publice un plan strategic coerent și adecvat bugetat pentru asigurarea echității în educație, cu prioritate copiilor dezavantajați, copiilor cu cerințe educaționale speciale și copiilor cu dizabilități”.

O a doua măsură propusă este deschiderea școlilor și educație față în față, în condiții de siguranță, începând cu luna ianuarie 2021, reprezentanții organizației apreciind că educația online pentru copii de vârste mai mici (preșcolari și elevii din ciclul primar) „este o pseudo-soluție, deoarece nu permite dezvoltarea competențelor sociale, a abilităților de comunicare și de asimilare a valorilor sociale, creează dificultăți majore părinților care au un loc de muncă, crește considerabil timpul petrecut în fața ecranelor, cu consecințe comportamentale, neurologice și medicale considerabile și nu este de natură să asigure achizițiile cognitive necesare în cea mai importantă perioadă a dezvoltării copiilor. (…) Pentru elevii mai mari (învățământ secundar sau liceal), deși educația online poate reprezenta, măcar parțial, o soluție, în condiții de pandemie, revenirea lor în spațiul școlar trebuie să constituie o prioritate mai ales în localitățile mai puțin afectate de pandemie și în școlile unde numărul redus de elevi permite distanțarea fizică de cel puțin 1,5 m între elevi”.

Organizația propune, de asemeni: respectarea regulii de organizare a formațiunilor de studiu pentru maximum 20 copii în clasă („studiile ne arată că peste o treime dintre elevii din România învață în școli cu spații excedentare, în timp ce aproape un sfert dintre ei sunt înscriși la școli supra-aglomerate”); evaluarea rămânerilor în urmă și implementarea măsurilor remediale („profesorii să fie încurajați să evalueze rămânerile în urmă și să fundamenteze planuri de remediere pentru elevii care nu au avut sau au avut un acces limitat la învățarea online”); comunități sigure pentru școli sigure și resurse umane competente (respectarea măsurilor de prevenție în proximitatea unităților de învățământ, asigurarea unor alternative sigure de transport pentru copiii care frecventează grădinițe sau școli aflate la distanță de domiciliu, asigurarea transportului școlar, nu doar în mediul rural, ci și în cel urban, prin achiziționarea de microbuze școlare și angajarea de șoferi; suplimentarea personalului didactic și nedidactic, pe baza unei analize de nevoi derulate în toate unitățile de învățământ, și pregătirea acestora pentru dobândirea de competențe digitale și abilități de comunicare la distanță).

Alte două măsuri propuse de organizație vizează: asigurarea predictibilității în educație („autoritățile trebuie să creeze un cadru predictibil de organizare a procesului educațional, indicând scenarii alternative bazate pe indicatori clari cu privire la investițiile în infrastructură, personalul didactic și nedidactic; adaptarea curriculum-ului la noul context; asigurarea din timp a tehnologiei și resurselor didactice și a accesului la educație”), respectiv participarea, în procesul decizional, a elevilor, părinților și cadrelor didactice.

Salvați Copiii propune, de asemeni, depolitizarea sistemului de învățământ, arătând, între altele, că „presiunea partidelor politice a condus la schimbări repetate ale componenței structurilor de conducere, menținerea statu quo-ul precar și inechitabil al educației și la slăbirea și decredibilizarea poziției de manager școlar”. „Depolitizarea învățământului, prin numirea prin concurs a inspectorilor, a managerilor de școală sau a altor structuri de decizie va face posibilă revizuirea sistemului de indicatori de performanță, asigurarea autonomiei școlare și implicarea în procesele decizionale a cadrelor didactice, a părinților și a elevilor. Totodată, eliminarea politicului din sistemul preuniversitar va întări poziția Agenției Române a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP)” – arată organizația.

Ultimele două măsuri propuse de Salvați Copiii vizează majorarea costului standard per elev și introducerea unor coeficienți de corecție optimi („dintre statele membre ale Uniunii Europene, România are cel mai scăzut nivel al cheltuielilor per elev la nivelul educației preșcolare, primare și gimnaziale, iar raportul față de media cheltuielilor la nivelul Uniunii Europene variază între 37,8% – pentru nivelul preșcolar, 24,7% – pentru nivelul primar și 40,8% pentru gimnaziu”), și respectarea legii în alocarea a cel puțin 6% din PIB pentru educație începând cu anul 2021, având în vedere că România continuă să aibă unul dintre cele mai scăzute niveluri ale cheltuielilor publice pentru educație, din UE.

„În această perioadă, mai mult decât niciodată, date fiind condițiile crizei sanitare generate de COVID-19, fără o finanțare suplimentară a educației publice, România nu va putea asigura respectarea dreptului la o educație publică de calitate pentru fiecare copil” – arată Salvați Copiii.

M. TRIPON