Salvați Copii cere corectarea „dezastrului financiar” din educație

Organizația Salvați Copiii România cere de urgență corectarea dezastrului financiar din educație, atrăgând atenția că „suntem campioni la sărăcia în rândul copiilor, abandonul școlar și analfabetismul funcțional”.

„În România, cuantumul cheltuielilor pentru învățământ din totalul cheltuielilor publice generale, potrivit INS, este de doar 12,1%, în 2020, față de 14,1%, în 2019. Alocările bugetare pentru educație au fost, în 2019, de 3,16% (versus, 4,7% media UE 27), fiind cele mai scăzute din întreaga Uniune. Țara noastră se confruntă cu o intensitate record a sărăciei educaționale în rândul copiilor, exprimată prin sărăcie (41,5%) și analfabetism funcțional (43%) și, cu toate acestea, nivelul alocărilor resurselor financiare rămâne extrem de modest. În schimb, țări în care aceste probleme nu au nicidecum aceeași intensitate prioritizează cu responsabilitate educația: Suedia – 7,06%, Belgia – 6,25%, Finlanda – 6,06%, Cipru – 5,24%, Polonia – 4,67%, Slovenia – 4,61% sau chiar Bulgaria – 4,20%” – arată Salvați Copiii.

Într-o scrisoare deschisă adresată autorităților, organizația atrage atenția asupra faptului că orice inițiativă de blocare a investițiilor bugetare adecvate nevoilor elevilor și sistemului de învățământ, prin renunțarea alocării bugetare a 6% din Produsul Intern Brut („țintă stabilită din 2011 prin art. 8 al Legii educației naționale și niciodată respectată”), „va arunca o altă generație de copii în una dintre cele mai injuste forme ale inechității din societatea românească, cea din educație”. „O astfel de decizie, justificată de Guvernul României prin necesitatea «de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent»,  reprezintă nu doar o poziție inoportună, mare parte dintre copiii români fiind constrânși să plătească cu viitorul lor, dar și ignorarea unor dispoziții legale în vigoare și nesocotirea gravă a obligației Guvernului României de a pune în centrul activităților sale interesele copiilor” – se spune în Scrisoarea deschisă.

În același document, organizația atrage atenția că interesele superioare ale copiilor „nu reprezintă repere decizionale pentru Parlamentul și Guvernul României în elaborarea și adoptarea bugetului de stat”. „Faptul că dreptul la educație de calitate aparține fiecărui copil indiferent de locul și familia în care se naște e un principiu esențial și susținut în mod universal. (…) Principiul interesului superior al copilului trebuie să devină criteriul de evaluare a onestității față de copii în deciziile autorităților din această țară, și nu o expresie goală de conținut. Nu am regăsit acest principiu fundamental în proiectele de lege privind bugetul de stat. Nici acum, nici în trecut! Deși Constituția României proclamă «regimul special de protecție și de asistență a copiilor», iar obligațiile internaționale asumate prin ratificarea Convenției ONU cu privire la drepturile copilului impun Guvernului «să evalueze continuu impactul asupra copiilor al oricărei propuneri de lege, politică sau alocare bugetară», constatăm că, în nici un an din cei 12 care s-au scurs de la adoptarea Legii educației naționale autoritățile nu au realizat o astfel de evaluare (…)” – arată Salvați Copiii.

Totodată, organizația atrage atenția că, în România, finanțarea deficitară a învățământului, multiplele reforme „începute și abandonate pe traseu” au făcut ca, în perioada 2010-2018, costurile ascunse ale educației să se dubleze: în medie, de la 1.490 lei per copil la 3.093 lei, iar în 2021, contribuția părinților a ajuns la 6.798 de lei, după însumarea răspunsurilor privind cheltuieli specifice (echipamente digitale pentru școala online, pentru meditații, rechizite, manuale, transport, materiale igienico-sanitare), ceea ce reprezintă valoarea costului standard per elev pentru 2022, stabilit la 6.386 de lei. De aceea, „luând în considerare diferențele de context social și economic și de alocare bugetară și faptul că părinții continuă să acopere costurile ascunse ale sistemului de învățământ, lucru inacceptabil în toate țările UE, media europeană a fondurilor alocate educației, de 4,7%, proclamată de Guvernul României drept ținta finală a investițiilor în educație, nu este deloc relevantă și suspendă dreptul la educație de calitate prin neajustarea bugetară la nevoile reale ale copiilor”.

Organizația atrage atenția și asupra faptului că procentul copiilor de 14 ani necuprinși în educație este de 11,35% (2,17 media UE), al celor de 15 ani de 16,81% (2,88% în UE), iar în cazul adolescenților de 16 ani proporția este de 19,26% (5% în UE). De asemeni, „educația și îngrijirea copiilor preșcolari se confruntă în România cu una dintre cele mai scăzute rate de participare și cu o infrastructură dezechilibrată între rural și urban”. De asemeni, atrage atenția și asupra faptului că, în privința diferențelor în calitatea și individualizarea actului educațional, țara noastră se caracterizează prin „cea mai accentuată subperformanță educațională severă în rândul elevilor din medii socio-economice dezavantajate față de cei din medii socio-economice dezvoltate, pentru toate cele trei scale (citit, matematică și știință), cu un indicator al inechității de 39%, în timp ce media europeană este de 19,3%”. „Banca Mondială avertiza că «un copil născut astăzi în România este de așteptat să atingă doar 60% din potențialul său productiv ca adult, comparativ cu 100 % dacă ar beneficia pe deplin de educație și sănătate de calitate, disponibile în alte țări ale UE», iar în aceste condiții acumularea de capital uman necesar dezvoltării economice este cea mai scăzută din Europa și variază foarte mult de la un județ la altul” – se spune în Scrisoarea deschisă.

În acest context, organizația Salvați Copiii solicită: creșterea alocărilor bugetare pentru 2023, astfel încât să fie majorate inclusiv sumele pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, componentă a costului standard per elev; revizuirea mecanismului de finanțare a școlilor din mediul rural pe baza indexului de risc educațional și a coeficientului de finanțare, „inclusiv redistribuirea resurselor (financiare, materiale, cadre didactice etc.) către zonele și școlile cu risc crescut de abandon școlar”; prioritizarea finanțării educației timpurii și primare; eliminarea diferențelor de infrastructură școlară dintre rural și urban pentru egalizarea șanselor copiilor; asigurarea de la bugetul de stat a sumelor necesare pentru burse și decontarea integrală a transportului elevilor navetiști (rectificările anterioare nu au inclus cheltuielile de transport ale elevilor); stimularea financiară a cadrelor didactice de a preda în zonele defavorizate și în școlile cu risc educațional crescut; finanțarea celorlalte programe cu impact semnificativ în creșterea incluziunii și calității în educație (masă caldă în școli, voucherele educaționale, intervenții de educație remedială etc.).

M. TRIPON