Romulus Ladea între mlădierea lutului, cioplirea lemnului și șlefuirea marmurei

Aniversări clujene/Aniversări naționale

Ziua de luni, 17 mai nu va fi deloc uitată, nici nu poate fi atâta timp cât evenimentele de ieri au marcat în două cunoscute și apreciate spații spirituale-Liceul de Arte Vizuale Romulus Ladea, respectiv Muzeul de Artă-120 de ani de la nașterea marelui sculptor român, creator de școală, modelator a sute de tinere speranțe întru sculptură.

Au fost două locații, dar evenimentele sunt mult, mult mai multe și asupra lor mă voi opri în rândurile care urmează, păstrând ordinea derulării lor. Cu o mențiune care se impune. Aniversarea în sine a fost onorată de membri ai familiei Ladea, mă refer la Matei Ladea/nepot, Ana Ladea/noră și Lidia Ladea/nepoată, o reală plăcere și bucurie să cunoști o familie frumoasă, unită, elegantă.

Liceul de Arte Vizuale ”Romulus Ladea”

Trei sunt momentele organizate în instituția patronului spiritual. Întâi de toate a fost să fie expoziția cadrelor didactice deschisă în nou galerie-art designer Nicolae Foiaș-, în care expun Gavril Zmicală, Hermina Csata, Teodora Bogdan (Borz), Raluca Toderică, Denisa Curte, Cristina Marian, Arpad Fabian, Adela Gocan, Vitz Tunde și, o supriză, Cristian Goilă (din postura de fost absolvent al liceului, dar și al UAD-ului clujean), acesta din urmă donând un tablou, care împlinește și rotunjește zestrea spirituală a liceului (director Gavril Zmicala, director adjunct Claudia Rusu), acesta fiind al doilea moment.

Al treilea a fost cel al dezvelirii Gânditorului, operă a sculptorului Liviu Mocan, fost elev al liceului, absolvent al promoției 1975. Donația este, ca să-l citez pe Liviu Mocan, făcută ”cu foarte mare bucurie, din mai multe motive. Primul este că am ținut ca să donez lucrarea Liceului de Arte Vizuale ”Romulus Ladea”, pentru a spune mulțumesc. O onorez apoi pe doamna profesoară Doina Elaș, îngerul vieții mele.De asemenea țin să aduc mulțumiri și profesorului Mihai Barbu. Cu doamna profesoară Elaș am lucrat modelaj, în timp ce cu dl profesor Mihai Barbu, am lucrat tehnici în sculptură, turnare în ipsos, turnare în bronz, cioplire lemn. În al treilea rând, am donat această lucrare pentru elevii liceului. Văd în ei viitorul României în artele vizuale”.

Personalitatea Maestrului Romulus Ladea a fost prinsă în câteva cuvinte, de reputatul istoric și critic de artă Negoiță Lăptoiu: ”Romulus Ladea a avut o operă originală, viguroasă pentru și în spațiul românesc. A avut de asemenea, o activitatea didactică memorabilă. A fost unul dintre cei mai minunați Oameni ai Cetății. Avem nevoie de personalități a căror evocare ne fortifică sufletește. Iar Maestrul e o probă exemplară în ideea surprinderii esenței și vieții unui neam, cel românesc. Ceea ce este esențial este modul în ccare, ca un frumos truditor, a mlădiat lutul, a cioplit lemnul, a șlefuit marmura și piatra pentru a implementa esențele sufletului unui neam în ideea demnității fără umilință. Condiția de Om al Cetății se regăsește apoi în modul în care a militat pentru solidaritate și înțelegere între oameni. Și mai trebuie spus un lucru. Într-o adevărată chintesență a materializăriiu în superba ipostază sculpturală a specificității sacrului duh autohton se instituie memorabila condensare valorică din monumentala compoziție a Școlii Ardelene, care străjuiește din 1973, fațada Universității clujene, unde fabulosul Maestru și-a dorit să eternizeze ”conținut sufletesc, noblețe, umanitate, demnitate fără umilință cum am spus, dar și să descrie însăși viața marilor cărturari”.

În fine, un alt moment interesant a fost cel prezentat de Andra Purdea, fostă elevă a liceului, în prezent ddrd a UBB-ului (Facultatea de Teatru și Film), realitate augmentată, îmbinare a artei cu tehnologia, suprapuneri ale elementelor digitale peste imagine.

Muzeul de Artă

Expoziția-curator Florin Gherasim-este una cuprinzătoare, știindu-se bine că muzeul clujean este păstrătorul celei mai consistente secvențe din opera Maestrului Romulus Ladea. Este vorba despre lucrări ce aparțin mai multor perioade de creație și mai multor tehnici, vi le supun atenției pentru a vă trezi interesul: ”Iorgu Iorgovan” (lemn, 1938), ”Lya Pop” (bronz, 1955), ”Autoportret” (relief bronz, 1958), ”Nud culcat” (teracotă, 1965), ”Crucifix” (bronz; nedatat), ”Compoziție/Pieta” (bronz, 1957)”, ”Frații” (bronz, 1962), ”Poetul Petre Sfetca” (relief bronz, 1945), ”Cronicarul/Ion Creangă” (1946), ”Lucian Blaga” (bronz, 1948), ”Simion Bărnuțiu” (bronz, 1936), ”Virgil Vătășianu” (gips patinat, 1963), ”Fratele meu Toma” (bronz, 1953), ”Cap de copil” (piatră de calcar).

Sunt expuse și două tablouri semnate Lucia-Piso Ladea, este vorba despre ”Portretul lui Ladea” (1947?), respectiv ”Autoportret”.

Expoziția se cere văzută, nu spun mai multe. Important este că Maestrul Romulus Ladea-”pentru care sculptura este viața însăși”/Ion Frunzetti-, fondatorul școlii românești de sculptură modernă a avut parte de un moment aniversar bine, foarte bine organizat, onorat de public și numeros, și cunoscător. Și uite, așa, am ajuns și la cele postulate de Dimitrie Guști: ”Personalitatea reprezintă cea mai înaltă sinteză sufletească, Misiunea personalități este ca prin ea să se contribuie la realizarea umanității”. Cuvinte în care-l regăsim și pe Maestrul Romulus Ladea.

Demostene Șofron

<

►

>