România, la porțile Spațiului Schengen

Spaţiul Schengen, cea mai mare zonă de circulaţie fără control la graniţe din lume, ar urma să se extindă în scurt timp prin includerea a cel puţin un stat membru nou, dacă nu chiar trei: Croaţia, Bulgaria şi România.

Din cele 27 de state membre ale UE, Bulgaria, România, Croaţia, Cipru şi Irlanda nu fac parte actualmente din Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, care nu sunt membre ale Uniunii, sunt incluse. Preşedinţia cehă a Consiliului UE a indicat că vrea ca Croaţia, Bulgaria şi România să adere la Schengen împreună. De aceea, şi-a înscris acest subiect în agendă. Este de aşteptat ca votul Consiliului UE pe acest subiect să aibă loc pe 9 decembrie. Aderarea de noi state la Spaţiul Schengen necesită o decizie unanimă.
Croaţia, cea mai nouă membră a UE, care a aderat în 2013, este pe punctul de a adopta moneda euro. Croaţia este pe drumul cel bun pentru a deveni membră a Spaţiului Schengen, având în vedere că până acum nu a existat niciun anunţ, cel puţin public, din partea vreunui membru Schengen care să se opună prin veto.
România şi Bulgaria aşteaptă aderarea din 2011. Consiliul UE şi Parlamentul European au confirmat în iunie 2011 că Bulgaria şi România îndeplinesc toate criteriile de aderare la Schengen. Cu toate acestea, în luna septembrie a aceluiaşi an, Ţările de Jos şi Finlanda s-au opus prin veto aderării acestor ţări, invocând drept motiv măsurile insuficiente de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate. La 18 octombrie 2022 – pentru a patra oară din 2018 – Parlamentul European a cerut statelor membre în Consiliul UE să integreze fără întârziere România şi Bulgaria în Spaţiul Schengen.

Blocada olandeză în faţa României şi Bulgariei
Cu toate acestea, Ţările de Jos continuă să pună sub semnul întrebării pregătirea Bulgariei şi României. În octombrie 2022, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie prin care se opune aderării Bulgariei şi României la Schengen. Aceasta a subliniat necesitatea unei analize suplimentare a funcţionării statului de drept şi a considerat necesar să se verifice dacă şi în ce măsură corupţia şi crima organizată au fost reduse în aceste două ţări. „În cazul în care aceste probleme sunt nerezolvate într-un stat Schengen, acest lucru poate crea probleme grave în lipsa controalelor la frontiere şi reprezintă astfel un risc pentru securitatea Ţărilor de Jos şi a întregului Spaţiu Schengen”, se arată în rezoluţia olandeză.
Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a comentat la 21 octombrie: „Alegerile din Olanda vor avea loc în primăvară. Acesta este un subiect dificil, dar Olanda este deja izolată în Consiliu. Bulgaria şi România sunt luate ostatice ale politicii interne din Ţările de Jos, iar acest lucru nu va dura mult timp.”
Ca urmare a corupţiei larg răspândite, autorităţile judiciare din România şi Bulgaria au fost supuse unei monitorizări speciale din partea Comisiei Europene de la aderarea lor la bloc în 2007. Parlamentul UE a descris actualele măsuri ca nocive pentru Piaţa Unică Europeană. „Menţinerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie şi are un impact serios asupra vieţii lucrătorilor şi cetăţenilor mobili”, au spus europarlamentarii.

România crede încă în aderarea la Schengen
Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, consideră că mai este loc pentru paşi politici, diplomatici şi tehnici. ”Sunt convins că partea olandeză evaluează absolut toate opţiunile şi variantele”, a spus Aurescu.
Potrivit eurodeputatului Victor Negrescu, există trei scenarii posibile în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen. Primul scenariu ar fi un vot pozitiv privind aderarea României la Spaţiul Schengen din partea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 decembrie. În acest caz, Olanda, dacă va rămâne ultimul stat care nu are o poziţie clară, va vota în favoarea aderării, dar prin impunerea unor condiţionalităţi, susţinute poate şi de alte state europene. Acestea ar putea solicita Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de monitorizare special, în baza căruia ar putea fi suspendate o parte din drepturile specifice Spaţiului Schengen, dacă anumite prevederi ar fi încălcate.
În al doilea scenariu, votul ar fi reprogramat pentru o sesiune extraordinară a Consiliului, care poate avea loc chiar în cursul acestui an, pentru a aştepta concluziile ultimului raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi avizul Comisiei de la Veneţia pe Legile Justiţiei. Comisia Europeană a instituit MCV ca măsură tranzitorie pentru a ajuta România să remedieze deficienţele din Justiţie şi să ia măsuri împotriva corupţiei. În acest caz, intrarea României în Schengen este în continuare condiţionată de criterii care nu au legătură cu dispoziţiile acquis-ului Schengen. Se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.
În al treilea scenariu, votul privind intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen ar putea fi reprogramat pentru anul viitor, după ce vor avea loc alegerile din Regatul Ţărilor de Jos din martie 2023.

Croaţia se aşteaptă să adere la Schengen în 2023
Consiliul Uniunii Europene a iniţiat procesul decizional privind admiterea Croaţi în spaţiul Schengen încă din iunie, solicitând avizul Parlamentului European. Avizul nu este obligatoriu pentru Consiliu, dar este un pas procedural necesar şi transmite un mesaj politic. Consiliul UE a propus eliminarea controalelor acolo unde Croaţia se învecinează cu ţările Schengen pe uscat şi pe mare, de la 1 ianuarie 2023. Controalele pe aeroporturi ar urma să fie eliminate începând din 26 martie anul următor.
În sesiunea plenară din 10 noiembrie, Parlamentul European a votat în favoarea intrării Croaţiei în Schengen. Acesta a fost penultimul pas către decizia finală, care este aşteptată pe 9 decembrie, la reuniunea miniştrilor de interne ai statelor membre.
Slovenia sprijină aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen. Cu toate acestea, soarta acordului de arbitraj din 2017 privind diferendul lor frontalier este incertă. Acest acord a stabilit delimitarea frontierei terestre şi maritime, în condiţiile în care cele două ţări nu au reuşit să găsească singure o soluţie timp de mai bine de două decenii. Croaţia insistă acum că nu mai este parte a procedurii de arbitraj, deoarece au existat nereguli procedurale din partea Sloveniei. Slovenia insistă că hotărârea arbitrală constituie şi decizia finală asupra frontierei. În ultimele săptămâni, au apărut zvonuri că guvernul sloven elaborează o declaraţie unilaterală în sensul că, prin aderarea la zona Schengen, Croaţia acceptă hotărârea arbitrală.

Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, AGERPRES, BTA, dpa, FENA, HINA, STA, agenţii participante în proiectul European News Room (enr).