România. Hârtii de valoare istorice. Volum candidat la Premiul Academiei!

Suntem, fără îndoială, în fața unui eveniment editorial de prim rang. Mă refer la un volum editat în condiții grafice deosebite (Editura Alma Mater Cluj-Napoca, 2022), pentru care cei doi autori, Alois Weil și Gabriel Căsap, merită toate aprecierile. Este cu siguranță apariția editorială candidată la un premiu al Academiei Române.

Volumul România. Hârtii de valoare istorice. Volumul l-Bănci-varianta în limbile română, engleză, germană-este o incursiune în fascinantul univers al ”hârtiilor de valoare românești”, tematică care poate trezi interesul cititorilor pentru economie, istorie economică, educație financiară, educația antreprenorială, artă grafică nu în ultimul rând. Cu o completare necesară, este volumul ce ilustrează diversitatea culturală a acestor meleaguri. Plusul, pentru că vorbim și despre un plus, îl regăsim și în încurajarea antreprenorilor români din zilele noastre și cei de mâine, în ideea unor prezențe mai active pentru participarea la circuitele complexe ale capitalului contemporan, respectiv un act de cultură generală și de specialitate în ceea ce privește cultura pieței moderne și educația financiar-bancară. În același timp, volumul se adresează și colecționarilor de piese rare, care pot fi integrate numismaticii.

Cele 514 pagini pun în discuție societățile pe acțiuni (capitolul I), societățile pe acțiuni în România (capitolul II), sistemul financiar românesc; băncile din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș; băncile din Muntenia, Oltenia, Dobrogea; băncile din București, băncile din teritoriu, băncile din Basarabia; băncile din Cadrilater (capitolul III).

Despre ce este vorba? Acțiunile emise de societățile pe acțiuni din România acoperă perioada 1860-1947, anul naționalizării, după 1948 putând vorbi și despre încercarea de distrugere a acestor hârtii de valoare istorice de către oficialitățile timpului. Că nu s-a reușit în totalitate este o cu totul altă poveste. Și bine că nu s-a reușit.

Cert este că ne aflăm în fața unei colecții exemplare, Colecția Alois Weil, ce cuprinde cca 4000 de hârtii de valoare istorice, emise în spațiul românesc.

2019 este un an important, marcând înființarea societății culturale Colecția Alois Weil, obiective fiind promovarea hârtiilor de valoare istorice emise în România, includerea în lucrări de strictă specialitate, promovări prin expoziții naționale și internaționale, pentru a face cunoscut un tezaur de o inestimabilă valoare.

Trebuie să intru în datele fiecărui capitol în parte. Astfel, societățile pe acțiuni, capitolul I, au pătruns în mai toate domeniile vieții social-economice, devenind veriga de legătură între diferite ramuri economice, între știință și tehnologie, inovație și producție, producție și desfacere.

Despre societățile pe acțiuni din România (capitolul II) vorbim despre perioada dintre cea de a doua jumătate a secolului al 19-lea și instaurarea regimului comunist în țara noastră. Pentru perioada în cauză, sunt de menționat câteva repere istorice cum sunt Tratatul de la Adrianopol (1829, încheiat între Rusia și Imperiul Otoman), războaiele europene în care era implicat imperiul Habsburgic, mișcările revoluționare de la 1848, unirea Moldovei cu Țara Românească (1859), Congresul de Pace de la Paris (1856).

Asociația Ziarului Românul (cotidian românesc de secol 19, fondat de Constantin A. Rosetti), în  septembrie 1860, emite acțiuni în valoare nominală de 5 galbeni (monedă de aur), în care sunt cuprinse ”toate drepturile și prerogativele unui acționar”, dar și dreptul la ”partea de câștig, adică dividendele anuale”. Și, la 6 ani diferență, 1867, vorbim deja despre acțiunile Băncii Moldovei, emise la Iași, valoare de 100 de taleri prusieni, imprimată la Berlin. Revin la perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, referindu-mă la înființarea Camerelor de Comerț și Industrie, conectare a Principatelor la sistemul capitalist occidental, dar și înființarea băncilor. Să nu uităm că tot în 1867 este promulgată și prima lege monetară a României, prin adoptarea sistemului monetar al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism (aur și argint), cu unitatea monetară leu, divizat în 100 de bani. Zece ani mai târziu sunt emise primele bilete ipotecare, de către Ministerul Finanțelor, iunie 1877, tipărite în atelierele Băncii Franței de la Paris.

Capitolul III pune în discuție dezvoltarea relațiilor capitaliste în spațiul românesc, reunit într-un singur stat la finalul Primului Război Mondial. Și atunci vorbim despre casele comerciale străine (deschise la București, Iași, Galați, Brăila), creatoarele unui sistem de creditare de tip capitalist. Banca României este fondată în 1865, la București, Creditul Funciar Rural ia ființă în 1873 (tot la București), Creditul Funciar Urban (în 1874), Societatea Creditului Funciar urban Iași (1881), Banca Marmorosch & Blank, Banca Națională a României (legea din 17 aprilie 1880)…

Edificiul financiar-bancar românesc din Transilvania ia ființă în anul 1872, odată cu înființarea Albinei, Institut de Credit și Economii din Sibiu. Înființare urmată de alte societăți de profil cum sunt Economul, Institut de Credit și Economii din Cluj (1886), Victoria din Arad, Bohoreana din Oradea…Sfârșitul îl cunoașteți deja, este vorba despre Decretul 197 din 13 august 1948, prin care băncile societăți pe acțiuni devin proprietate de stat.

Rămân la capitolul III, paginile 128-496, în care avem parte de adevărate bijuterii grafice, acțiuni emise în Transilvania, Crișana, Banat, Maramureș…, toate interesante, adevărate opere de artă.

Alois Weil (n. Arad, 1961) este de profesie inginer agronom; bibliofil, pasionat de istorie economică, a pus bazele celei mai reprezentative colecții de hârtii de valoare istorice pentru România.

Gabriel Căsap (n. Timișoara, 1975) este profesor de istorie în învățământul preuniversitar, pasionat de istorie economică, numismatică, reconstituiri istorice, hârtii de valoare istorice.

Și mă opresc aici. Volumul înnobilează orice colecție, deschide gustul pentru începerea unei colecții proprii, devine un reper major de cultură generală și de specialitate, pe care vi-l propun cu toată, toată căldura.

Accentuez calitatea grafică, cea a demersului istoric, punând în discuție și nominalizarea volumului la unul din premiile Academiei Române, 2024.

Demostene Sofron