România ceva mai vigilentă la planurile Budapestei

România nu şi-a dat acordul la nici un nivel pentru ca Ungaria să deruleze în Transilvania programe de investiţii, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, a transmis pentru un site din București biroul de presă al Ministerului Afacerilor Externe.

Răspunsul a venit după ce Mónika Kozma, şefa Fundaţiei Pro Economica, care supervizează programul de investiţii al guvernului ungar în Transilvania, a declarat în februarie că Ungaria vrea demararea unui astfel de program în nord-vestul României.

”Nu a fost încheiat niciun acord bilateral, la niciun nivel, între România şi Ungaria, pentru derularea de către statul ungar de programe de finanţare pe teritoriul României. În absenţa unui astfel de acord, nu există consimţământul părţii române pentru derularea de către partea ungară a unor astfel de programe în România”, au declarat pentru G4Media reprezentanţii Ministerului de Externe.

Monika Kozma declarase pentru publicaţia Kronika că ”este încă nevoie de un acord româno-ungar pentru a lansa programul. Negocierile sunt în curs de desfăşurare în acest sens”. Negocierile privind continuarea programului de dezvoltare economică a Transilvaniei au început odată cu precedentul guvern de la Bucureşti, care a impus condiţii diferite pentru investiţiile economice ungare în Transilvania.

”De atunci, războiul din Ucraina şi criza energetică au devenit noi probleme. Finanţarea în continuare a sprijinului economic maghiar a devenit discutabilă, dar vestea bună este că, în ciuda problemelor economice, guvernul ungar a inclus acest program în bugetul de stat din acest an. Prin urmare, partea maghiară ar putea lansa noua licitaţie, dacă acordul mult aşteptat cu România va putea fi finalizat. Vom actualiza datele în orice moment cu ajutorul organizaţiilor de fermieri partenere. Dacă primim undă verde, putem lansa licitaţiile într-un timp scurt”, a explicat şefa Fundaţiei Pro Economica.

Plan de desuveranizare a României

Guvernul Ungariei a adoptat, în cursul anului 2016, un plan denumit „Kos Karoly”, care este un document programatic prin care guvernanții de la Budapesta, în frunte cu premierul Viktor Orban, își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă implicare socială, culturala și economică în 16 județe din Transilvania.

În România, programul a fost pus în aplicare prin intermediul Fundației Pro Economica, condusă de o reprezentantă a UDMR, Kozma Monika. Din conducerea asociației face parte și fostul viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, Anna Horvath, condamnată pentru corupție. Programului i s-a atribuit în mod simbolic numele inițiatorului și promotorului „transilvanismului”, curent ideologic care acreditează, în esență, ideea unui specific transilvan, ardelean, în raport cu statul român, și vizează desuveranizarea României în cele 16 județe din Transilvania.

Acest curent a fost promovat intens imediat după Unirea de la 1918 iar în ultimii ani anumite cercuri autonomist separatiste încearcă să popularizeze din nou această idee ce vizează izolarea românilor ardeleni de marea lor familie naţională. Din păcate, în capcana acestui demers au căzut şi anumite minţi româneşti rătăcite pe cărările confuziei sau a necunoaşterii.

Adepţii ideii de ”transilvanism” încearcă să demonstreze că Transilvania are viaţa sa, istoria sa şi că această regiune geografică este din punct de vedere cultural cu totul diferită de restul României. Adevărul este însă cu totul altul. Acest termen are rolul de a deghiza un program autonomist-secesionist pentru a-i ascunde sub o umbrelă înşelătoare adevărata semnificaţie. Practic ”transilvanismul” nu este altceva decît o etapă dintr-un plan mai complex ce vizeză combaterea efectelor Trianonului. Conform acestui plan, în prima fază trebuie realizată autonomia „ţinutului secuiesc”, după care ar urma să se acţioneze pentru autonomia Transilvaniei. În a treia etapă se popune independenţa Transilvaniei, iar în final, al patrulea pas, uniunea Transilvaniei la Ungaria, ca în 1848.

Planul Kos Karoly este parte integrantă a Strategiei Unității Naționale pe care Ungaria a adoptat-o în 2011, în scopul reunirii maghiarilor din Bazinul Carpatic.”

Obrăznicia șefei de la Pro Economica

În noiembrie 2019, Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, i-a transmis public vicepremierului maghiar Zsolt Semjen, într-un eveniment desfășurat la Bekescsaba, că programul guvernului Ungariei pentru subvenționarea fermierilor din Transilvania nu a fost discutat cu guvernul României și că România nu şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri. Mai mult, Lazurca a spus la acel moment că România cere ca programul să fie derulat ”doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu”.

Monika Kozma, directorul executiv al Fundaţiei Pro Economica, prin care sunt distribuite în Transilvania finanțările de la Budapesta, a avut la acel moment o reacție extrem de nediplomatică. Ea a calificat într-o declaraţie acordată cotidianului „Kronika” drept o declaraţie nedemnă de statutul unui diplomat afirmaţiile ambasadorului României la Budapesta, susținând că Lazurca ar fi spus neadevăruri referitor la programul de dezvoltare economică al guvernului ungar.

Numărul proiectelor finalizate în 2022 se cifrează la 23, în timp ce numărul proiectelor începute și în curs de finalizare în 2023 este de 22. Valoarea subvenției plătite în 2022 de Fundația Pro Economica este de 8.429.189.034 forinți (peste 100 de milioane de lei).

Rețeaua culturală

Pe plan cultural, guvernul Ungariei a acordat prin Fondul Bethleen Gabor, folosit pentru distribuirea sprijinului financiar către ONG-urile din străinătate sume de 12,68 milioane de euro pentru deschiderea de centre culturale în doua mari orașe transilvane, Oradea și Cluj Napoca.

Pentru proiectul de la Cluj Napoca a fost alocată suma de 4,97 milioane de euro, din care a fost achiziționată o clădire de pe strada Samuel Brassai, în care a funcționat în perioada interbelică Institutul pentru Literatură și Tipografie Minerva, iar după 1948 a funcționat Tipografia de Stat Ardealul. Aceasta clădire a fost cumpărată de la Asociația Culturală Minerva, care s-a declarat succesorul fostului Institut pentru Literatură și Tipografie Minerva. Centrul cultural din Cluj Napoca va purta denumirea de „Casa Maghiară”.

Investiții în sport

Guvernul Ungariei alocă sume substanțiale și pentru dezvoltarea sportului în județele cu populație preponderent maghiară, Harghita și Covasna, finanțând, prin Asociația Maghiară de Fotbal si prin Fondul Bethleen Gabor, Academia de Fotbal și clubul de fotbal FK Csikszereda din Miercurea Ciuc, cu 11,5 milioane de euro, și clubul de fotbal Sepsi OSK Sfantu Gheorghe, cu 6,2 milioane de euro.

De asemenea au fost finanțate numeroase proiecte pentru construirea de noi școli și grădinițe exclusiv pentru copii maghiarii din Transilvania.

În contextul inaugurării unui astfel de edificiu la Huedin construit de Biserica Reformată din Ardeal cu fonduri de la Budapesta, ziarul Făclia a atras atenția că planul construirii de școli și grădinițe cu fonduri din Ungaria vizează separarea pe criterii etnice a învățământului din Ardeal. Articolele publicate de cotidianul Făclia i-au făcut pe consilierii locali din Huedin să înțeleagă că este vorba de un plan parșiv al Budapestei, alegând să se opună proiectului de hotărâre inițiat de trei consilieri UDMR ce viza preluarea în folosință gratuită a unui imobil aflat în proprietatea Eparhiei Reformate din Ardeal în care ar fi trebuit să se desfășoare activități de educație preșcolară cu predare exclusiv în limba maghiară.

În urma votului consilierilor din Huedin, Budapesta a stopat proiectul ce viza construirea, tot prin intermediul Bisericii Reformate, și a unei școli în Huedin în care să fie mutați elevii maghiari din ele două licee.

„Asistența economică depășește sfera tratamentului preferențial”

Într-un răspuns transmis la o interpelare formulată de un deputat din București, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a arătat că Planul Kós Karoly — Conceptul de dezvoltare economică pentru alinierea localităților locuite de maghiari din România este documentul care stă la baza așa numitului „Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului”.

„Ministerul Afacerilor Externe a evidențiat în dialogul cu partea ungară pe acest subiect că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional, inclusiv a Raportului din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratamentul preferențial acordat minorităților naționale de statul înrudit. Astfel de măsuri ar putea fi promovate doar cu consimțământul statului pe teritoriul căruia trăiește minoritatea înrudită, în speță, statul român, fără vreo discriminare în funcție de criteriul etnic.

Programul de asistentă economică inițiat de Ungaria pe teritoriul României s-a aflat pe agenda întâlnirilor pe care le-am avut cu omologul ungar, context în care am subliniat necesitatea încheierii unui tratat internațional privind derularea acestui program pe teritoriul României în următorii parametri: implicarea autorităților române în alocarea fondurilor și monitorizarea cheltuirii acestora, caracterul transparent nediscriminatoriu al alocărilor financiare, inclusiv sub aspectul includerii întregului teritoriu al României în sfera de aplicare teritorială a finanțărilor, respectarea legislației române și a dreptului UE.

În contextul întrevederilor cu omologul ungar avute pe parcursul anilor 2020 2021 am convenit, așa cum am comunicat public, inițierea negocierilor pe marginea unui astfel de tratat, având ca repere ferme parametru expuși. Pentru partea română, aprobarea negocierii unui astfel de document va urma procedura prevăzută de Legea 590/2003 privind tratatele, Parlamentul României urmând a fi implicat în măsura în care consimțământul părții române de a deveni parte la acest tratat ar trebui exprimat prin ratificare”, a comunicat ministrul de Externe.

Cosmin PURIȘ