Revolta moților: Ne simțim abandonați, mințiți, umiliți și folosiți

Reprezentanți ai moților de pe Valea Arieșului, împreună cu membri ai Asociației Concordia Transilvană și Asociației Apuseni Transilvania s-au reunit, joi, la Sălciua, județul Alba pentru a atrage din nou atenția cu privire la starea jalnică în care se află drumul DN75, tronsonul dintre Moldovenești și Bistra. La eveniment au luat parte și parlamentari din județele Cluj și Alba, primarii din Lupșa și Sălciua, precum și directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, Eugen Cecan.

Drumul național-DN75, sectoarele care străbat județele Cluj și Alba, pe o lungime de aproximativ 65 km, este nemodernizat din anii 1980. În prezent, tronsonul de drum se află în situație critică iar moții de pe Valea Arieșului au ajuns la capătul răbdării.

„În 30 de ani Țara Moților a devenit parcă un ținut uitat, abandonat dar secătuit de resurse, fără căi de acces civilizate, fără investiții, fără locuri de muncă, depopulat, semnificativ rămas în urmă din punct de vedere economic. Odată cu închiderea liniei de cale ferată îngustă , cea care făcea legătura între Turda și Abrud, în anul 1997, din interese străine moților, traficul greu, a fost mutat în portofoliul unor transportatori rutieri care au utilizat DN75, pentru a transporta minereuri lemnul, piatra sau balastrul sau alte bogății ale Munților Apuseni. Fiind sistematic neîntreținut, DN 75 a ajuns să reprezinte astăzi o sumă de praguri, petice, gropi, teramente surpate, șanțuri înfundate sau inexistente, versanți neconsolidați, fără parapeți. Toate cestea constituie peisajul sumar al unui drum, impropriu denumit drum național”, au transmis organizatorii dezbaterii de la Sălciua. Irimie Popa, președintele Asociației Concordia Transilvană a declarat că în anul 2007, actualul CNAIR (fostul CNADNR) a realizat o documentație care prevedea modernizarea DN75 în ansamblul său, de la Turda la Beiuș, plătită din banii contribuabililor români, însă studiul nu a mai fost pus în execuție.

„Pornind de la aceste realități, noi, moții, am inițiat o petiție online care a fost semnată de către peste 4000 de moți și Iubitori ai Țării Moților. De asemenea, am realizat, în 14 Mai a acestui an, un protest sub forma unei caravane auto de protest pe ruta Cluj-Napoca-Sălciua-Lupșa-Câmpeni-Alba-Iulia-Cluj-Napoca, pentru a atrage în mod civilizat atenția asupra gravității stării de facto de pe acest drum care reprezintă o mare rușine pentru românia și o batjocură pentru moții de pe Valea Arieșului.

Răbdarea moților a ajuns la sfârșit, ne simțim abandonați, mințiți, umiliți și folosiți la fiecare rundă de alegeri în a sprijini interese care se dovedesc a fi prea puțin ale noastre”, au avertizat moții.

Prezent la eveniment, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, Eugen Cecan, a dat asigurări că în curând drumul va intra în reparații. Cu toate acestea, cei 70 de participanți la dezbatere nu au fost mulțumiți de soluția anunțată, precizând că garanția la lucrările de reparații durează doar trei ani și e posibil ca drumul să ajungă din nou în starea în care se află acum. Prin urmare, oamenii au cerut să se găsească soluții astfel încât drumul să fie modernizat. Totodată, s-au cerut efectuarea de controale pentru supratonaj deoarece în ultima perioadă s-a intensificat traficul ccu mașini de mare tonaj în zonă, ceea ce provoacă și mai mari distrugeri pe acest tronson de drum.

Parteneriat pentru Munții Apuseni

Pentru a ajuta la dezvoltarea infrastructurii și a turismului din Munții Apuseni, președinții consiliilor județene Alba, Bihor și Cluj au convenit încheierea unui acord de parteneriat ce va fi aprobat la finalul acestei luni, urmând ca în cursul lunii iulie să aibă loc prima întâlnire de lucru a celor trei președinți, Ion Dumitrel, Ilie Bolojan și Alin Tișe. Tot atunci va fi semnat și acordul.

Obiectivele acestui acord sunt amenajarea și modernizarea traseului rutier „Padiș/Apuseni”, situat administrativ pe teritoriul celor trei județe, dezvoltarea și promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni „Țara de Piatră. Paradisul carstic al României” și protejarea turiștilor în zona de interes. Un alt scop este protejarea și promovarea patrimoniului etnografic, folcloric, a arhitecturii tradiționale și a biodiversității zonei carstice. Comunele vizate sunt: Gârda de Sus, Arieșeni și Scărișoara (Alba), Pietroasa și Budureasa (Bihor), Beliș, Mărgău, Săcuieu și Mărișel (Cluj).

În domeniul infrastructurii, Consiliul Județean Bihor își asumă amenajarea și modernizarea traseului rutier Padiş – Ic Ponor, la limita cu județul Cluj, și a drumului de legătură (continuare a DJ 763) între județul Alba – județul Cluj – județul Bihor, din cătunul Ic Ponor către comuna Gârda de Sus (intersecția cu DJ 750), situat pe teritoriul administrativ al județului Bihor.

Consiliul Județean Alba va realiza lucrări pe traseul Călineasa – Vf. Clujului – intersecţia DJ 750, iar Consiliul Județean Cluj va moderniza drumul de legătură (continuare a DJ 763) între județul Alba – județul Cluj – județul Bihor, din cătun Ic Ponor către Comuna Gârda de Sus (intersecția cu DJ 750), situat pe raza administrativ-teritorială a județului Cluj.

Consiliul Județean Cluj deja a asfaltat peste 20 de kilometri până la limita cu județul Bihor printr-un proiect pe fonduri europene, urmând să modernizeze alți peste 15 kilometri.

În ceea ce privește dezvoltarea și promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni „Țara de Piatră. Paradisul carstic al României”, acordul presupune identificarea valorilor turistice comune celor trei județe, realizarea unei rețele integrate de trasee turistice, crearea unui plan de promovare și dezvoltarea în comun a unor produse turistice specifice.

Autoritățile județene vor colabora pentru a valorifica patrimoniul etnografic și folcloric și a arhitecturii tradiționale.

C.P.