Monument ctitorit de Mihai Viteazul în județul Cluj, în pericol!

●Restaurarea bisericii seculare din Lujerdiu nu mai poate fi amânată (I)●

Directorul Institutului clujean de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, reputatul academician Marius Porumb, atrage atenția că o lucrare de anvergură, precum restaurarea monumentului ctitorit de Mihai Viteazul la Lujerdiu, nu poate fi încredințată unor anonimi: „Nu te poți baza pe «contribuția» unor oameni care nu au făcut nimic”.

Distinsul academician clujean a afirmat, pentru cotidianul „Făclia”, că a fost surprins să afle, în aceste zile, din presă, că monumentul istoric urmează să fie restaurat de un grup de „voluntari” anonimi, fără referințe obligatorii privitoare la efectuarea unor lucrări similare, autorizate, pe monumente emblematice ale patrimoniului național. Academicianul Marius Porumb a evidențiat, în repetate rânduri, prin propriile cercetări istorice, importanța bisericilor ridicate de Mihai Viteazul în Transilvania.

„Nimeni nu mi-a spus nimic că se restaurează biserica de la Lujerdiu ctitorită de Mihai Viteazul. Biserica este încadrată în categoria B a monumentelor istorice. De ce în categoria B un monument de 400 de ani, ctitorit de Mihai Viteazul? În altă ordine de idei: eu am făcut Muzeul Mitropoliei din Cluj. Și le-am spus încă de atunci ierarhilor Bisericii că icoanele vechi, opere de artă de mare valoare, care nu se mai folosesc în ceremonii, trebuie să fie adunate la un loc, pentru o conservare riguroasă. Popii, care ar trebui să fie instruiți, culți, în general sunt diletanți și nu de puține ori spun prostii”, a arătat prestigiosul academician, precizând, în context, că Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Lujerdiu este prezentată de preotul paroh ca fiind opera meșterului Luca din Iclod, deși este creația unui alt pictor. „Inscrpția de secol XVII de pe icoană atestă că a fost dăruită bisericii din Lujerdiu. Din păcate, icoana a fost mult refăcută”, a explicat academicianul.

Potrivit eminentului istoric clujean, e de dorit ca lăcașul de cult de la Lujerdiu să devină, după restaurare, un însemnat obiectiv dedicat prezentării voievodului român, un loc transilvănean inedit, conceput cu măiestrie profesională, pentru că domnitorul român a fost un vizionar și a zidit, reparat, înzestrat şi împroprietărit mânăstiri şi biserici ortodoxe din Transilvania.

Referitor la costurile restaurării monumentului de la Lujerdiu, academicianul Marius Porumb a amintit că pentru lucrările ample cu același profil, efectuate la Cetatea Câlnic (jud. Alba) – ansamblu protejat de UNESCO -, au fost necesare câteva sute de mii de lei, nicidecum milioane de euro.

***
De peste patru veacuri, lăcașul de cult ridicat la Lujerdiu din voința lui Mihai Viteazul a fost ocrotitor pentru locuitorii satului devenit proprietate a domnitorului român, la 14 aprilie 1596, prin actul semnat de principele Transilvaniei, Sigismund Bathory.

Edificiul e azi în ruină, gata să se dărâme, structura de rezistență fiindu-i grav afectată. Un reper simbolic al țării este pe punctul să se prăbușească. Fără nicio măsură de conservare preventivă, menită să protejeze monumentul de degradare, apar alte și alte fisuri în zidurile construcției seculare. Ceremoniile religioase sunt acum oficiate numai în noul lăcaș de cult din sat, în timp ce peste cel „vechi” s-a așternut risipa comorilor memoriei colective.

Restaurarea monumentului istoric nu mai poate fi amânată, este o prioritate și trebuie să fie inclusă imediat într-un program de lucrări temeinice, făcute de profesioniști, de restauratori atestați, mai ales că la Lujerdiu nu au fost niciodată efectuate intervenţii avizate pentru consolidarea şi punerea în siguranţă a construcției ridicate în urmă cu 400 de ani. Din acest motiv este acum nevoie de o intervenție asumată de profesioniști de referință națională.

În acest an se împlinesc 420 de ani de la moartea năpraznică a domnitorului Mihai Viteazul, care a înfăptuit, la 1600, prima Unire a celor trei Țări medievale Românești.

Biserica din Lujerdiu a fost ridicată în jurul anului 1600. Un incendiu i-a provocat mari daune, 80 de ani mai târziu. A fost refăcută în 1684, iar meșterul sas care a lucrat la zidărie – „bazili maister” -, și-a consemnat aportul printr-o inscripție așezată deasupra intrării.
Potrivit părintelui Cornel Baciu al Parohiei Ortodoxe din Lujerdiu, asupra lăcașului de cult s-a intervenit în anul 1964, „după priceperea unor meșteri din sat. Unul dintre ei trăiește și vine constant la ceremoniile noastre religioase”.

Biserica „din deal” a păstrat, în parte, structura sa medievală. Pentru reparațiile întreprinse de-a lungul timpului nu s-au folosit materiale nobile, cele la care au apelat meșterii erodându-se, la rândul lor, progresiv. Pe de altă parte, nu am găsit o explicație pentru ideea zugrăvirii contemporane, în gri, a exteriorului edificiului de cult. Cât privește pictura interioară, refăcută în secolul XX de un zugrav neîndemânatic, ea deservește tradiția frescelor bizantine de biserică.

Părintele paroh Cornel Baciu ne-a pus la dispoziție o fotografie a bisericii care atestă aspectul acesteia din anul 1930. El ne-a încredințat că biserica „din deal” ctitorită de Mihai Viteazul va fi restaurată, în etape succesive, lucrările urmând să înceapă în acest an. Numai că, lucrările de restaurare au fost atribuite direct unei echipe de „voluntari iubitori de istorie” (???). Chiar dacă pentru restaurarea monumentului, în regim de urgență, este de preferat soluția atribuirii directe a lucrărilor și mai ales începerea neîntârziată a acestora, procedura nu poate excepta o desemnare responsabilă de profesioniști specializați în intervenții pe vechi edificii de piatră de rit ortodox din Transilvania. Iar autoritățile clujene au obligația legală să acționeze prompt, fără nicio amânare, pentru salvarea monumentului istoric.

„Geologi de la societatea «Geognozis» din Cluj au prelevat probe de sol pentru analiza structurii terenului. Studiul se face sub îndrumarea inginerului geolog Eugen-Sorin Dan”, ne-a relatat preotul Cornel Baciu, adăugând că a fost efectuată și o scanare în 3D a bisericii, procedură prin care se obțin informații despre înclinația zidurilor, fisuri ori dislocări și care va ajuta la elaborarea unei soluții tehnice pentru restaurare. Va fi efectuată și o cercetare a stării actuale a fundației edificiului. Pregătirile pentru restaurarea bisericii din Lujerdiu se fac cu acordul Mitropolitului Clujului, Maramureșului și Sălajului, Înaltpreasfințitul Andrei Andreicuț. Ne dorim ca lăcașul de cult să-și redobândească locul de cinste între monumentele de seamă ale patrimoniului național. Văzând că biserica se degradează pe zi ce trece, enoriașii au luat decizia de a-și construi o altă biserică, în centrul localității. Lujerdiu are în prezent 270 de locuitori. În ultimii 6 ani au fost mereu trase semnale de alarmă în privința ctitoriei lui Mihai Viteazul. Mitropolitul Andrei Andreicuț a organizat zeci de întâlniri în biroul Sfinției Sale de la Mitropolie, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Monumentelor și ai Consiliului Județean. Directorul Institutului clujean de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, academicianul Marius Porumb, a luat parte la aceste întâlniri și a pledat mereu pentru demararea grabnică a unui proiect de restaurare”, a explicat părintele paroh.

„Biserica de piatră din Lujerdiu are semnificația sa aparte printre vechile edificii de rit ortodox din Transilvania. Mare parte din vechile biserici sunt de lemn, dar au o valoare identitară inestimabilă”, susține părintele paroh Cornel Baciu. În anul 1279, regele Ladislau al IV-lea a dispus ca în Transilvania bisericile de rit ortodox să fie construitre în lemn și nu în zidărie de piatră. Celelalte culte din Transilvania își puteau ridica edificii religioase trainice, de piatră, dar acest drept le-a fost interzis românilor ortodocși.

Părintele Cornel Baciu a arătat că Icoana Fecioarei Maria cu Pruncul, oferită în dar lăcașului de cult, este lucrată în secolul al XVII-lea de meșterul Luca din Iclod și reprezintă dovada că biserica de pe deal era ortodoxă și zidită din voința domnitorului.

„Icoana a fost dăruită lăcașului de cult zidit de domnitor: dacă biserica nu ar fi existat, nu s-ar fi ivit nici prilejul de a se dărui această icoană de mare valoare”.

De acord cu afirmația părintelui, dar cu observația că, așa precum a arătat academicianul Marius Porumb, icoana dăruită bisericii nu este opera pictorului Luca. Meșterul Luca din Iclod a pictat, în 1681, icoana Fecioarei Maria cu Pruncul dăruită bisericii parohiale din satul Nicula și devenită celebră prin miracolul lăcrimării din anul 1699.

„Costurile pentru restaurarea bisericii vechi din Lujerdiu vor fi de milioane de euro”, consideră primarul comunei Cornești, Cornel Chifor. El a cerut sprijinul financiar al unor firme din județ și așteaptă feedback-urile pozitive. „Lucrăm și la un proiect pentru accesarea de fonduri europene”, a arătat, pentru cotidianul „Făclia”, primarul Cornel Chifor. El spune că, ani și ani, autoritățile clujene și cele de la București nu și-au dovedit nici interesul, nici implicarea pentru salvarea monumentului istoric de la Lujerdiu. „Restaurare nu înseamnă câtuși de puțin o simplă intervenție pe zidărie, pe care poate să o facă oricine. Întâi și întâi e nevoie de autorizație și de soluții certificate, concret, de specialiști. Cât privește principalul material de construcție – piatra – Lujerdiu are avantajul unei cariere de rocă vulcanică rezistentă și aspectuoasă. Cele mai multe case din sat au fost ridicate pe fundații ori cu zidărie cu astfel de piatră. Din păcate, lumea a tencuit piatra, a ascuns-o. Dar e păcat să acoperi această rocă dură cu tencuială, pentru că este deosebit de frumoasă”.

Carmen Fărcașiu