Reportaj. Cererea și oferta în cel mai vechi „mall” al clujenilor: Șapte mici și un polonic de muștar

Piața de vechituri de la Cluj-Napoca se numește Oser. După 1989 s-a desfășurat în mai multe locuri din oraș iar, la un moment dat, s-a pus problema desființării acestui târg cu o lungă tradiție.

De cam zece ani a fost mutată pe strada Bobâlnei, unde Regia Autonomă a Domeniului Public a creat condiții optime pentru cei care vin să-și vândă lucrurile pe care nu le mai folosesc și nu numai.

Sâmbătă, 14 octombrie. Ora 8 dimineața. Sunt cam 10 grade afară și e ceață. O mulțime de oameni se revarsă spre Oser. Pe strada Bobâlnei, zeci de mașini stau blocate în trafic. Odată pentru că unii vor să ajungă cu mașina până în poarta pieței, chiar dacă știu că șansele de a găsi un loc de parcare sâmbăta pe această stradă sunt zero. Dar problema cea mai mare acum era un Tir care a ieșit de la un depozit din zonă și nu s-a mai putut încadra pe stradă din cauza mașinilor parcate la voia întâmplării, blocând totul. În final, în zonă, au ajuns echipaje ale poliție, reușindu-se cu mari eforturi și multe manevre ca tirul să fie scos din zonă.

Intrarea în piață costă un leu pentru cei care merg la cumpărături iar pe o suprafață de peste un hectar au la dispoziție de la haine până la mobilier, echipamente de tot felul, scule și biciclete. Tot ce vrei și nu vrei. Multă lume vine la Oser să mănânce mici, iar alții pur și simplu pentru relaxare și socializare.

„Cinci la zece lei”, se aude vocea unei femei din zona de haine după care un bărbat anunță: „orice produs la zece lei”. Pe stâlpul unei copertine, tot în zona cu haine, stă agățat o tablă mare din lemn pe care scrie mare: „Poftiți la fundulețe”. Fiecare cu metoda lui de marketing.

În partea sudică a pieței, spre strada Bobâlnei, se vede un nor mare de fum. Nu e vreun incendiu și nici testări de fumigene utilizate de superteri pe stadioane. E zona cu mici, grătare și cârnați. La mai multe dintre locațiile cu aceste produse e coadă. „Șapte mici, o „basculă” de muștar și pâne. Platesc chash”, se aude o voce dintr-un rând de piețari format la sectorul „alimentație publică”. „Să-mi aduci și mie cinci sarmale, dar să pună și smântână peste ele”, strigă o femeie după un bărbat care se îndrepta spre o rulotă pe care erau lipite numeroase afișe cu diverse feluri de mâncare gătită printre care sarmale și ciorbă de burtă. E coadă mare și la plăcinte iar la o mașină din apropiere câteva persoane așteaptă să cumpere pufuleți la sac.

La doi pași de sectorul cu mâncare sunt expuse pe sute de metri pătrați mii de chilipiruri.

Pe la mijlocul unuia dintre culoare e ceva mai aglomerat. Sunt pasionații de accesorii militare ce își caută lucruri la taraba cu măști de gaze, rucsacuri, pantaloni mozaic, vestoane în culorile mai multor armate, dar și lopeți de infanterie sau căști. „Trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate și să fim echipați cu de toate că nu se știe”, spune un bărbat în timp ce testa un binoclu.

Pe un rând cu chilipiruri, un comerciant și-a întins telefoane mobile vechi, reportofoane cu casetă, aparate video cu casetă, aparate foto cu film, dar și telefoane cu fax.

Deși nu mai sunt folosite, piețarul spune că are clienți. „Toate sunt funcționale și apar și cumpărătorii. Clienții mei sunt cei care colecționează astfe de aparate”, spune bărbatul.

Mai spre gardul dinspre râul Someș, partea spre nord a pieței, un pensionar vinde jucării. „Am adunat tot ce a rămas de la nepoți. Le vând cu prețuri bune să se bucure și alți copii. Cu banii îmi plătesc întreținerea la apartament sau mai cumpăr câte un pachet de medicamente”, spune omul, precizând că e mai bine să le vândă decât să le arunce. „Tot un fel de economie circulară”, punctează comerciantul.

Găsești și mobilier vechi, mașini de cusut , mașini de scris, dar și produse noi aduse din străinătate precum detergenți, parfumuri, crème de tot felul și seturi de vase.

Printre numeroasele lucruri se vând și dulciuri, tot din străinătate, dar și cafea sau ceaiuri.

Piața e imensă iar pentru a vedea toată oferta ai nevoie de multe zile. După ora 13, cumpărătorii se răresc iar comercianții încep să-și adune lucrurile cu gândul că în următoarea sâmbătă va fi și mai bine.

„De obicei după târgul de la Feketău (Negreni) vânzarea la Oser e slabă. Dar pe măsură ce se apropie sărbătorile de iarnă își revine”, explică o femeie în timp ce își străngea taraba cu articole pentru copii.

Cosmin PURIȘ