Raport SAR: Suma fondurilor destinate investițiilor în școlile clujene – cu 15,51% mai mare față de 2020

Societatea Academică din România (SAR) a lansat, la sfârșitul săptămânii trecute, raportul național „Școli curate – rezultate și recomandări”, o sinteză a rezultatelor obținute în ultimul an în cele cinci județe de intervenție, alături de o serie de propuneri pentru autoritățile publice, în scopul atingerii dezideratului bunei guvernări în educație.

„Dacă, până acum, ținta majorității politicilor publice în domeniul educației era autoritatea națională, reprezentată de Ministerul Educației, proiectul «Școli curate», desfășurat în perioada noiembrie 2019 – iunie 2021, a avut ca țintă responsabilizarea administrațiilor locale în raport cu serviciul public de educație. «Școli curate» a urmărit, în ultimele 18 luni, îmbunătățirea gradului de finanțare și bună guvernare a educației în cinci județe de intervenție: Bacău, Cluj, Mureș, Timiș și Vâlcea. În mod concret, prin «Școli curate», Societatea Academică din România și-a propus creșterea numărului de administrații locale care respectă dreptul elevilor la burse școlare (prevăzut de art. 82 din Legea educației naționale), precum și creșterea sumei globale pe care unitățile administrativ teritoriale din cele cinci județe o alocă pentru finanțarea investițiilor în școli și a cheltuielilor cu reparații capitale/ consolidări (obligație prevăzută de art. 105 alin. (2) din Legea educației)” – precizează inițiatorii proiectului.

Potrivit acestora, prin implicarea celor cinci echipe județene, proiectul „Școli curate” a contribuit la realizarea unor schimbări punctuale, astfel: creșterea numărului de administrații locale care respectă dreptul la burse al elevilor, de la 56 (12,06%), la 322 (69,39%), dintr-un total de 464 de unități administrativ-teritoriale implicate în proiect; 110 unități administrativ-teritoriale care în anul 2020 nu au alocat nici un leu pentru investiții în școli și cheltuieli cu reparații capitale/ consolidări, au prevăzut astfel de sume în bugetul pe anul 2021, intrând în legalitate; majorarea bugetului cumulat pentru investiții în școli și cheltuieli cu reparații capitale/ consolidări în cele cinci județe, de la aproximativ 410 milioane lei, la aproximativ 554 milioane lei (creștere de 35,6%), „ceea ce se traduce în 144 milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro) alocați suplimentar de către autoritățile locale în 2021, față de 2020, pentru serviciul public de educație din cele cinci județe”.

„Conform Institutului Național de Statistică (analiză realizată în 2020), Clujul ocupa locul doi, după București, în clasamentul județelor din perspectiva PIB/ cap de locuitor. Totuși, acest aspect nu s-a reliefat în acordarea burselor elevilor: în anul 2020, 58 din 82 autorități publice locale nu respectau legislația cu privire la bursele elevilor (70,73%). În anul 2021, numărul localităților care acordă burse a sărit de dublul numărului analizat în 2020: 59 de administrații publice locale acordă astăzi burse elevilor (71,95), așa cum prevede Legea educației. Astfel: 35 primării, care nu acordau fonduri pentru bursele elevilor în 2020, acordă aceste fonduri în 2021 (reprezentând 43,20% din totalul UAT-urilor); 2 primării, care acordau fonduri pentru bursele elevilor în 2020, nu acordă fonduri pentru îndeplinirea acestei obligații în 2021 (reprezentând 2,46% din totalul UAT-urilor)” – relevă raportul.

În ceea ce privește alocarea fondurilor pentru investițiile în școli, componentă a finanțării complementare a educației, raportul SAR evidențiază că: 27 primării au majorat bugetul destinat investițiilor în 2021, față de anul 2020 (reprezentând 32,92% din totalul nr. UAT); în cazul a 18 autorități locale s-a înregistrat o scădere a acestor fonduri destinate investițiilor în unitățile de învățământ preuniversitar (reprezentând 21,95% din totalul UAT-urilor). Această scădere – apreciază inițiatorii proiectului – „poate fi datorată unui număr de factori: bugetul mai scăzut al UAT, datorat scăderii economiei locale și a gradului de colectare, schimbarea administrației după alegerile locale din 2020, însă nu justifică inacțiunea autorităților publice locale în ceea ce privește investiția în sectorul educațional”.

Potrivit acestora, la ora actuală, cel puțin 28 de administrații publice locale din județul Cluj nu au prevăzute în bugetul anului 2021 fonduri destinate investițiilor în unitățile de învățământ preuniversitar (34,14%).  Totuși, „este de notat” faptul că, per total, suma fondurilor destinate investițiilor în școli la nivelul județului a crescut în 2021, raportat la 2020, de la 110.636.896 lei la 127.803.787 lei, ceea ce reprezintă o creștere procentuală de 15,51%; în cifre absolute – 17.166.891 lei (peste 3,5 milioane de euro).

În ceea ce privește situația din municipiul Cluj-Napoca, unul dintre cele mai dezvoltate municipii din România, raportul evidențiază că administrația a continuat să acorde burse elevilor în 2021, însă bugetul destinat investițiilor a scăzut cu 59,73% (de la 44.939.000 lei, la 18.094.000 lei).

„Educația locală se află, conform legii, în gestiunea primarilor, iar investițiile în școli, creșterea calității educației și asigurarea burselor elevilor ar trebui să primeze în fața bordurilor, panseluțelor și petrecerilor de zilele comunei” – consideră echipa „Școli curate”.

Analizând atitudinea autorităților publice locale și politicile adoptate de acestea privind educația, precum și interacționând în mod direct cu aleșii locali, în vederea identificării soluțiilor pentru asigurarea bunei guvernări în toate școlile și liceele, aceasta recomandă instituirea, în sarcina prefecților și a inspectoratelor școlare, a atribuției de a realiza anual un raport privind respectarea obligațiilor legale în domeniul educației de către autoritățile publice locale, indicatorii pe care trebuie să se fundamenteze raportul urmând să fie stabiliți prin ordin al ministrului Educației, pentru a permite actualizarea constantă a acestora (acordarea burselor școlare; subvenționarea transportului – local sau județean; alocarea de fonduri pentru investiții; reparații capitale și consolidări; naveta cadrelor didactice etc.).

O altă recomandare este ca, în exercitarea prerogativei constituționale consacrate de art. 123 alin. (5) din Legea fundamentală, prefecții să atace în contencios administrativ bugetele unităților administrativ-teritoriale care nu conțin fonduri destinate investițiilor în școli și plății burselor școlare, contravenind astfel dispozițiilor art. 105 alin. (2) din Legea educației naționale;

De asemeni, SAR recomandă ca Parlamentul și Guvernul să asigure alocarea, prin bugetul de stat, a unor sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, pentru ca administrațiile locale cu buget redus să poată finanța plata burselor școlare și a cheltuielilor cu investiții în școli, respectiv reparații capitale/ consolidări ale edificiilor școlare. Ministerul Educației, în colaborare cu Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Municipiilor din România, precum și cu alte organizații neguvernamentale relevante, „să elaboreze un ghid al obligațiilor autorităților locale cu privire la serviciul public de educație”, care să cuprindă, holistic, „toate îndatoririle primarilor și a consiliilor locale în materie de guvernare a sistemului de educație”.

O ultimă recomandare este ca partidele de proveniență ale primarilor din România (PSD, PNL, UDMR, PMP, USR, PRO România, ALDE) „să își asume, printr-un angajament național, că vor solicita aleșilor locali să își respecte obligațiile legale în domeniul educației”.

M. TRIPON