Publicații clujene: revista TRIBUNA nr. 488/ 1-15 ianuarie 2023 | Respectul pentru cultură

În editorialul intitulat „Imaginativul poietic transuman, homo oeconomicus și postumanul” Mircea Arman afirmă tranșant, printre altele: Se face o mare confuzie între cercetarea științifică genuină și dezvoltarea tehnologică. Acestea două s-au despărțit de mult timp și modalitățile de atac asupra societății și omului al noilor mentori ai tehnologiilor informatice se fac din ce în ce mai vizibile și devin din ce în ce mai periculoase. Au apărut în ultimii 30 de ani din ce în ce mai multe inovări în câmpul tehnologiilor informației și din ce în ce mai puține contribuții la cercetarea științifică fundamentală. Aceste tendințe demonstrează o preocupare a societății care se îndreaptă strict spre funcționalitate și profit și lasă deoparte spiritualitatea și cunoașterea fundamentală, respectiv nevoile reale ale omului și societății. Învățământul ultimilor 30 de ani a fost profund tehnologizat și destructurat și a scos pe bandă rulantă indivizi tot mai puțin apți să gândească autonom, să își formeze o cultură care să le îngăduie libertatea opțiunii și luciditatea situării opozitive față de realitate și societate. (…) Aceste aspecte au grave implicații în structurarea societății actuale, care nu mai este una democratică în sensul deja statuat de filosofia greacă și de idealurile Renașterii și ale Revoluției franceze, ci este o societate oligarhică a tehnologiei informației care tinde spre funcționalitatea supremă inclusă în mai multe concepte: cel de digitalizare completă, cel al emisiilor de carbon zero și cel al supunerii ființei de către mașină. La aceste „deziderate” s-ar mai putea adăuga câteva: dezculturalizarea (în opiniile unora cultura nu face obiectul nevoilor primare, nu este necesară, ba chiar trebuie distrusă, anulată), îngrădirea libertății de gândire și anularea libertății de mișcare – tot prin intermediul tehnologiilor de tip informatic și în numele unor concepte care pot fi inoculate doar unor oameni care nu cunosc istoria planetei, pe cea a omului și spiritului, dar care pot fi împinși ușor spre idei care nu au legătură cu lumea vie, reală dar și adânc spiritualizată. (…) Tot acest buchet de idei și forme de cercetare polemică face parte dintr-o viitoare carte a autorului Mircea Arman, Imaginativ și adevăr, aflată în pregătire.

La finele anului 2022 – informează Ani Bradea – în cadrul unei ceremonii găzduite de Consulatul României la München, sub patronajul Ambasadei României în Republica Federală Germania, urmare a decretului Președintelui României, cunoscutului artist Radu-Anton Maier i-au fost înmânate Ordinul și Medalia „Meritul Cultural” în grad de Comandor, „în semn de recunoaștere și apreciere a importantei și prestigioasei cariere puse în slujba artelor plastice, pentru contribuția majoră adusă la promovarea imaginii României în Republica Federală Germania”.

Din sumarul revistei – studii, eseuri: Viorel Igna („Exercițiile spirituale, o terapie filosofică de inspirație stoico-platonică [IV]”); Vasile Zecheru („Philosophia mirabilis [IV]” – despre excepționalul volum de studii filosofice semnat de Anton Dumitriu, Philosophia mirabilis, apărut pentru prima dată în 1974); Iulian Cătălui („Realismul magic latinoamerican și universal: perspective literare și filosofice [IV]”); Virgil Diaconu („Influențe literare în poezia lui Eminescu [II]”); Isabela Vasiliu-Scraba („Efectul «Rashomon» și adevărul despre moartea martirului Mircea Vulcănescu”); Iulian Chivu („Școlile filosofice hinduite în contradicții de semnificare”); Andrei Marga („Întoarcerea la Hegel” – De la început, Hegel parcursese abordările vieții și învățăturii lui Isus, ce luase startul cu o generație înaintea sa. Interpretarea sa cuprinzătoare a lumii este fundamental creștină.); Nicolae Iuga („Întâmplări celebre la Facultatea de Filosofie din București [XXIV]”); Radu Bagdasar („Scriitorii moderni [II]”); Ioana Maria Mureșan – la pagina juridică („Despre moștenire”); Mircea Moț (un comentariu literar dincoace și dincolo de povestirea „Fetița cu chibrituri” de H. Ch. Andersen).

Semnează cronici de carte, dramatice, de artă și film: Constantin Cubleșan (despre volumul de doine și elegii «Lebăda când moare, cântă» de Teofil Răchițeanu – Ed. Napoca Star, 2022), Adrian Dinu Rachieru (despre romanul «Podul Ilenei» de Ion Timaru), Adrian Lesenciuc (despre două cărți de Armand Goșu «Putin, obsesia imperiului» și «Rusia, o situație complicată», ambele Ed. Polirom, 2021, 2022), Marin Iancu (despre cartea de poeme «Deschizi colivii» de Maria Pal – Ed. Napoca Star, 2022), Eugen Cojocaru, Teodora Minea, Alexandru Jurcan, Elena Abrudan (despre Expoziția Tribuna Grafic 2022, cu participarea a 31 de artiști plastici din Balcani).

Virgil RAȚIU