Provocări noi, dar mașini tot vechi la Serviciul de Ambulanță Județean Cluj

Într-un interviu publicat în septembrie 2014, managerul Serviciului de Ambulanță Județean Cluj, dr. Horia SIMU, îmi spunea: „Îmi doresc să avem mașini care așteaptă urgențe și nu urgențe care așteaptă mașini”.

Dorința a fost repetată de-a lungul fiecăruia dintre anii care au trecut. Poate s-a mai „cârpit” câte ceva pe ici, pe colo, dar peste majoritatea ambulanțelor din parcul de mașini al SAJ Cluj a mai trecut, în fiecare an… câte un an. Așa a trecut, desigur, și anul 2022, cu toate provocările finalului de pandemie și ale declanșării conflictului din Ucraina.

Lecția pandemiei, la SAJ Cluj? „Adaptarea la orice situație” – spune, acum, dr. Horia SIMU. Dar… mai puțin la lipsa de mașini.

– Cât de greu a fost anul 2022 pentru Serviciul de Ambulanță Județean Cluj?

– Mai nou, din ce văd, nici un an nu seamănă cu celălalt. Dacă anul 2021 a fost anul covidului, anul 2022 a venit cu alte provocări: pe lângă finalizarea acestei epidemii de covid, a început conflictul ucrainean, în urma căruia au venit la Cluj un număr mare de refugiați, mai ales în perioada februarie – martie – aprilie.

Ne adaptăm. Nu pot zice că a fost un an ușor, pentru că un an ușor înseamnă să fii relaxat din toate punctele de vedere. Având în vedere că este conflictul acesta la mai puțin de 100 de kilometri în linie dreaptă de noi, nu prea poți fi relaxat.

– Ce provocări au adus pentru SAJ Cluj, în mod special, acești refugiați ucraineni?

– În primul rând, limba. Toate solicitările care au venit din partea acestora au fost în limba lor. Era vorba de vorbitori de limbă ucraineană, limbă slavă, foarte puțini știau limba engleză, și atunci, atât pentru spitale, cât și pentru noi, asta a fost un impediment. În al doilea rând, imposibilitatea controlului acestora asupra bolilor cronice. Să nu uităm că au venit și cu diabet zaharat, au venit și cu o hipertensiune arterială sub control, și cu patologie neoplazică. Adică, până la urmă, sunt la fel ca și noi, ca oameni.

– Dincolo de problema ucrainenilor, ce alte probleme, altele decât de obicei, au apărut la SAJ Cluj în 2022?

– Pe lângă solicitările care au fost în număr de circa 120.000, problemele au fost aceleași ca și până acum. Adică, parcul de mașini, peste care a mai trecut un an, și nu numai. Mașinile, asta e principala problemă, plus personalul care a început să iasă la pensie. Angajări au fost mai puține în 2022, iar în ultimele 4 – 5 luni, posturile au fost blocate, ca în tot sistemul bugetar.

– Spuneați de parcul de mașini. Care e, concret, situația, acum?

– În anul 2022 nu am primit nici o mașină. Ultimele le-am primit acum trei ani. În decembrie chiar a expirat garanția ultimelor ambulanțe care au fost primite.  Deci, noi, avem așa: 29 de ambulanțe sub 6 ani și vreo 48 peste 10 ani. Este situația generală pe țară. Așteptăm…

Anul 2022, pe lângă acest conflict, a însemnat o creștere bruscă a energiei, a gazului și a motorinei și a prețurilor la tot ce înseamnă materiale, în general – materiale de construcții, mașini, circuite electronice. Să nu uităm: ambulanța înseamnă și aparatură medicală de vârf, dacă ne gândim numai la ventilator sau la injectomat sau defibrilator, înseamnă și componente electronice. Prețurile mașinilor, în general, au crescut cu aproximativ 25 la sută față de acum doi ani, că este Logan, că este Mercedes.

– Și atunci, în condițiile astea, cum v-ați descurcat?

– Prin reparații, prin activitatea intensă a service-ului nostru, prin reducerea cât se poate a riscurilor de accidente. Nu ai cum altfel. Și… așteptând să se finalizeze sau să înceapă o nouă licitație de ambulanțe, care sperăm că va fi în primul trimestru al anului 2023.

– Din care zone ale județului au fost cele mai multe solicitări la ambulanță, în 2022?

– Bineînțeles că, aici, zona municipiului sau a metropolei Cluj-Napoca bate recordurile. Au fost mai multe cazuri ca anul trecut și este normal, având în vedere populația care în fiecare an se așază sau se aciuează aici, în zona Clujului. Am înțeles că 10.000 – 15.000 de buletine noi se fac aici în fiecare an. Asta înseamnă deja 5.000 de apartamente noi. Clujul se extinde, aeroportul internațional a depășit trei milioane de pasageri, se extinde, autostrăzile s-au extins și ele. Toate acestea constituie factori de risc, pentru sistemul de urgență. O autostradă care are 30 de kilometri în plus sau care face legătura între o magistrală sau alta înseamnă mașini care merg mai puternic, înseamnă posibilitate de accidente mai multe, și propriu-zis, înseamnă tot aglomerarea spitalelor clujene.

– Care a fost media solicitărilor pe zi, în 2022?

– Undeva între 220 și 330-340 solicitări, în tot județul. Sunt cu vârfuri, aceste solicitări.

– Mai multe sau mai puține solicitări pe zi decât anul trecut?

– Sensibil egale, poate un pic mai multe, însă doar „un pic”. Vorbim de… 3-4% diferența. Anul trecut au fost preponderent solicitări datorită covidului și complicațiilor acestei boli. Anul acesta este patologia generală, care înseamnă tot: de la obstetrică-ginecologie la accidente, la dureri precordiale, convulsii, tot ce înseamnă urgență medicală sau chirurgicală.

– Ce deficit de personal operativ aveți acum? Vă întreb pentru că spuneați că și asta e o mare problemă.

– Da, pentru că lumea se pensionează în momentul când posturile sunt blocate și dacă se pensionează nu poți scoate posturi la concurs. Am avea nevoie de mulți, dar am avea nevoie de un minim de 35-45 de persoane în compartimentul operativ, care înseamnă terenul, asta însemnând asistenți, ambulanțieri și medici.

– Și câți aveți acum?

– Ca personal operativ avem un număr de 339 de angajați, însemnând medici, asistenți, ambulanțieri, șoferi și operator radio în dispeceratul integrat. Am mai avea nevoie de cel puțin 35-45 de persoane – asistenți, medici, ambulanțieri. De ce? O ambulanță în plus pe tură înseamnă un echipaj dintr-un asistent și un ambulanțier. Ca să ai o ambulanță în permanență pe tură, în plus, îți trebuie zece oameni – patru ture, plus o rezervă de concediu. Matematica e foarte simplă, dar e foarte dificil când e vorba să pui în practică.

– Care zone din județul Cluj sunt cel mai greu de acoperit din punct de vedere operațional?

– La ora actuală chiar nu mai sunt zone greu de acoperit, pentru că în ultimii doi ani s-au asfaltat foarte multe drumuri județene și drumuri comunale. Chiar am văzut, personal, în drumurile mele prin județ, că foarte multe comune au realizat asfaltarea drumurilor lor. Că mai există cătune, zone – Vlădeasa, de exemplu – în care există comunități mici sau familii la care se ajunge mai greu, e adevărat; dar se ajunge.

– Ce a fost cel mai greu și cel mai greu în 2022?

– Ce am spus și în 2021: lipsa Spitalului Regional de Urgență și existența acestui complex multipavilionar, care înseamnă Spitalul Clinic Județean și celelalte clinici.

– Mai credeți în realizarea acestui obiectiv?

-Da, chiar cred. Aici chiar este o realitate și sunt convins că se va face, numai să se facă mai repede. Bineînțeles că foarte mult depinde de exterior, depinde de politicile europene, depinde de foarte, foarte multe alte elemente independente, dar Spitalul Regional va trebui să existe. Ar fi o mândrie a Clujului.

– La SAJ Cluj, care considerați că a fost lecția pandemiei?

– În primul rând, adaptarea. Adaptarea la orice situație. Oricând poate să existe o a doua pandemie sau poate să existe altă situație, cum am spus și de acest război. Deci, adaptabilitatea rapidă și… păstrarea oamenilor.

Pe toți, dar absolut toți care au trecut prin pandemie îi văd puțin altfel, îi văd mult mai hotărâți, mult mai siguri pe ei, mult mai curajoși. Deci, efectiv s-a pus amprenta asupra tuturor, dar propriu-zis s-au întărit cu toții. De fapt, ne-am întărit cu toții. Alții zic că ne-am schimbat. Da, probabil ne-am schimbat. Sper că în bine.

– Dacă, Doamne ferește, ar fi să se întâmple ceva din nou, considerați că ați fi mai pregătiți decât data trecută, lăsând deoparte acel segment de imprevizibilitate care va exista întotdeauna?

– Da, eu așa consider. Eu am făcut armata și consider că după fiecare atac tu trebuie să iei niște măsuri de precauție. Dacă îți pui niște saci de nisip în plus, înseamnă că ți-ai luat o măsură de precauție în plus. Da, consider că am fi mai pregătiți, pentru că deja există anumite circuite care atunci a trebuit să le dezvoltăm – lanțul de sterilizare, de nebulizare, ambulanțe, echipamente. Ar fi cu totul altfel și ar fi deja un fel de obișnuință.

– Dintre toate proiectele pe care le doreați a fi realizate în 2022, câte ați reușit să realizați?

– Unul dintre proiecte a fost să avem mașini noi în fiecare substație. Ăsta va rămâne pentru 2023… În schimb, am insistat foarte mult pe trainingul personalului operativ, căci oamenii trebuie să fie pregătiți, că sunt asistenți, că-s ambulanțieri, că sunt medici. Există, la nivelul Serviciului de Ambulanță, o întreagă echipă de formatori care periodic – și periodic însemnând săptămânal – au lucrat, cazuri practice, cu echipaje, rând pe rând. De asemenea, cei 67 – 70 de voluntari noi care, dintr-un total de vreo 130 – 140 care au dorit să vină la SAJ, și-au luat examenele, fac și ei anumite module de pregătire și însoțesc echipajele noastre. Toți aceștia și echipajele, având în vedere că vine personal tânăr, trebuie să se pregătească pentru ca să te poți bizui pe ei.

– Ce vă doriți pentru 2023?

– În primul rând, sănătate și pace. Dacă sunt cele două, atunci te poți gândi și la altceva. În al doilea rând, strict profesional, înnoirea parcului auto. Strict tot profesional, să înceapă construcția acelui spital regional de urgență.

… Și, să nu uite lumea că, oricând și la orice oră, „totdeauna și tuturor, gata pentru ajutor”!

M. TRIPON