Prognoză: Inflație medie de peste 4% și un curs de aproape 5 lei/euro

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în creştere la 7% estimarea privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) în 2021, la 1.174,9 miliarde de lei, un deficit de cont curent de 5,5% din PIB, o inflație medie de 4,2% și un curs de schimb de 4,92 lei/euro.

Instituţia estimează o creştere a PIB-ului de 4,9% în 2022, de 5,3% în 2023, de 5% în 2024 şi de 4,5% în 2025.
De asemenea, Comisia prognozează un deficit de cont curent de 5,5% din PIB în 2021, de 5% în 2022, de 4,7% în 2023, de 4,5% în 2024 şi de 4,2% în 2025.
Potrivit prognozei, indicele preţurilor de consum (IPC) la sfârşitul anului se va situa în 2021 la 5%, iar inflaţia medie anuală este estimată anul acesta la 4,2%. Inflaţia medie anuală ar urma să scadă la 3,5% în 2022, la 3% în 2023, la 2,6% în 2024 şi 2,5% în 2025.
CNSP estimează că media cursului de schimb lei/euro se va situa anul acesta la 4,92, la 4,98 anul viitor, la 5,03 lei pentru un euro în 2023, la 5,08 lei pentru un euro în 2024 şi 5,13 lei pentru un euro în 2025.

Angajări și majorări salariale

Comisia estimează că serviciile vor continua să aibă un avans considerabil în a doua parte a anului 2021, astfel încât creşterea valorii adăugate brute să fie de 6,3%, cu 2,4 % superioară celei din estimarea precedentă.
În industrie se aşteaptă avansul susţinut al activităţilor cu un aport sporit de valoare adăugată, care, în noile condiţii mai relaxate, au determinat revizuirea ascendentă cu 1,9% a dinamicii valorii adăugate brute, la 7,7%.
Totodată, se aşteaptă o revenire a numărul mediu de salariaţi estimat la 5,162 milioane de persoane (5,164 milioane în 2019), în creştere cu 72.000 de persoane, respectiv 1,4% faţă de anul anterior.

Câştigul salarial mediu brut pentru 2021 a fost revizuit la 5.520 lei/lună, ca urmare a impactului pozitiv al creşterii economice care va determina majorarea acestuia cu 6,9% faţă de 2020.

Crește deficitul balanței comerciale

Deşi exportul de bunuri este aşteptat să recupereze declinul din anul anterior, deficitul balanţei comerciale se va adânci, fiind principala cauza de modificare a soldului contului curent. Astfel, deficitul de cont curent în PIB va crește de la 5,2% în 2020, la 5,5% în 2021.

Există şi posibilitatea apariţiei unui risc generat de eventualele efecte climaterice nefavorabile asupra agriculturii, ceea ce ar putea diminua creşterea de 14,8% estimată pentru acest sector.
Mai există și riscul intern dominant al majorării preţurilor bunurilor intermediare, al combustibililor şi energiei. În primele luni ale anului s-au înregistrat creşteri de preţ atât pentru producţia industrială (6,18%, media primului semestru), cât şi în construcţii (5,9% în primele cinci luni), la un nivel superior celui anticipat la începutul anului.

Avans economic bazat și pe fondurile din PNRR
Scenariul pe termen mediu 2022-2025 consideră o uşoară accelerare a economiei, având ca ipoteză centrală impactul pozitiv al fondurilor europene din PNRR (programul Național de Redresare și Reziliență).
O simulare în ipoteza absorbţiei a 29 miliarde euro în perioada 2021-2026, arată un impact pozitiv care generează o creştere economică suplimentară de circa 0,9% în medie pe tot intervalul, faţă de scenariul de bază, respectiv fără PNRR, dar cu alte fonduri europene.