Premierul prin rotație – „Ideal pentru PSD ar fi fost un calendar invers”

Provocarea anului 2023 în plan politic, în România, va fi schimbarea premierului. Conform acordului semnat de reprezentanții partidelor care alcătuiesc coaliția de guvernare, rotația prim-ministrului ar urma să aibă loc la sfârșitul lunii mai. Rămâne de văzut în ce măsură acest protocol va fi respectat și de asemenea, în ce condiții. Specialiștii atrag atenția asupra unor jocuri de culise, în așteptarea momentului cu pricina.

„Funcția de premier îi poate asigura PSD accesul la mai multe resurse, însă evident că odată cu aceste resurse vine și decontul actului de guvernare. În principiu niciun partid nu își dorește să aibă pentru alegerile din 2024 guvernarea în mână pentru a răspunde față de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, trei ani mai exact. Ideal pentru PSD ar fi fost un calendar invers în care ar fi avut până acum conducerea guvernului, putând ulterior să șicaneze guvernul chiar din interiorul acestuia. Acum, PNL va avea această posibilitate. Premierul va fi de la PSD iar aici este o discuție întreagă dacă Marcel Ciolacu va dori să își asume funcția de premier și să renunțe la cea de președinte al Camerei Deputaților, care este mai comodă, sau va accepta o concurență internă pe care până acum nu a acceptat-o în PSD, de la o altă personalitate care să ocupe funcția de premier. E probabil în momentul de față ca domnul Ciolacu să își dorească totuși această funcție care i s-ar și cuveni în calitate de lider al partidului. PNL va putea deci să șicaneze din interior și se va afla în situația posibilă ca peste încă un an de tergiversare a existenței acestei coaliții să poată să o rupă să se retragă unilateral, lăsând partidul de guvernare fără majoritate și în felul acesta punând PSD într-o situație dificilă în anul electoral 2024”, consideră Sergiu Mișcoiu. profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj,

În opinia sa, scenariul este posibil pentru PNL, astfel încât la finalul anului 2023, începutul lui 2024 acest partid să poată părăsi guvernul denunțând incapacitatea premierului sau găsind multe alte motive pentru a face acest lucru, iar alegerile să nu îl prindă într-o coaliție guvernamentală.

În ceea ce privește constituirea noului executiv, aceasta nu va fi posibilă decât prin demisia Guvernului Ciucă. „Aici vom avea probabil o discuție amplă și neplăcută între partide și în interiorul acestora pentru că noua echipă care va veni va trebui să renegocieze portofoliile. Știm deja că celălalt partid – în cazul acesta PNL- va avea un vicepremier, de asemenea, Ministerul Finanțelor ar trebui să revină PNL, conform înțelegerii din 2021, însă nu știm dacă acești termeni ai înțelegerii vor fi respectați sau dacă nu se vor negocia o serie de alte dispoziții între aceste partide.

Calendaul pare să fie unul care să favorozeze PNL, cu condiția ca acesta să știe să joace destul de bine o carte politică dificilă în finalul anului 2023, începutul lui 2024”, mai spune Sergiu Mișcoiu.

Spirite încinse

În vara anului trecut, Alina Gorghiu, preşedintele Senatului, a intervenit în scandalul izbucnit în cadrul coaliţiei de guvernare pe tema rotaţiei premierului şi a confirmat că PNL îşi va respecta angajamentele luate la înfiinţarea coaliţiei.

Scandalul din coaliţia de guvernare a izbucnit după ce preşedintele PNL Iaşi, Alexandru Muraru, a declarat că schimbarea premierului, în primăvara anului 2023, aşa cum este stipulat în protocolul coaliţiei, nu ar fi un semn bun, în contextul războiului din Ucraina şi al faptului că după un an vor fi alegeri.

„PNL e un partid serios şi respectă absolut orice angajament, mai ales că vorbim de un angajament care a dat stabilitate României într-un moment de criză, într-un moment foarte complicat.

Nu vreau să comentez declaraţia niciunui coleg. Aceasta este poziţia oficială a Partidului Naţional Liberal: vom respecta protocolul, vom respecta angajamentele pe care această coaliţie şi le-a luat. Suntem o parte relevantă, avem un premier în persoana domnului Nicolae Ciucă. Nu ne jucăm de-a respectatul sau nu a unui protocol”, a declarat atunci Alina Gorghiu.

Anca M. COLIBĂȘANU