Premieră la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca

Recent, cabinetul medical de Urologie din cadrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase a devenit compartiment de urologie, în urma dotărilor care au permis deschiderea unei săli pentru intervenții chirurgicale, în special cu scop de diagnostic. Despre toate acestea, dar și despre tipurile de afecțiuni urologice tot mai frecvent întâlnite în ultimul timp, tratarea și prevenția acestora, în interviul care urmează, interlocutor fiind medicul specialist în urologie Bogdan Ene.

– Domnule doctor, recent a fost inaugurată o sală de intervenții chirurgicale în cadrul compartimentul de urologie din Spitalul de Boli Infecțioase. Ce tipuri de intervenții se pot face aici?

– Este un compartiment de urologie care are în componență o sală pentru mici intervenții chirurgicale, un filtru pentru pacienți și două saloane de monitorizare cu paturi, pentru spitalizare de zi – deci pacienții pot să stea internați până la șapte ore, în funcție de complexitatea intervenției. Marea majoritate a intervențiilor sunt în scop diagnostic, dar sunt și câteva pe care le facem în scop terapeutic – sunt mici intervenții care presupun externarea, în condiții de siguranță, în aceeași zi în care a fost efectuată procedura.

Sunt intervenții care țin de patologia peniană, de cancerele peniene, care sunt ceva mai rare, dar și de alte tipuri de patologii care afectează dermul, de fimoză, care este cea mai cunoscută și care apare de multe ori la vârstnic în asociere cu adenomul de prostată și cu infecțiile repetate. Mai facem intervenții pentru partea de diagnostic al cancerelor de prostată – puncția de biopsie prostatică – intervenție care se face ghidat, cu ajutorul unui ecograf profesional, astfel că, așa cum se face peste tot în lume, și la noi se va face biopsia în regim ambulatoriu: pacientul vine, se efectuează intervenția, este monitorizat în jur de două ore și apoi pleacă. Mai facem și endoscopii. Cu timpul vom crește și nivelul de complexitate al intervențiilor. Poate că la un moment dat vom avea și posibilitatea de abord endoscopic al rinichiului.

– Ce dotări are în prezent compartimentul?

– În momentul de față avem un turn de endoscopie, care permite efectuarea tuturor intervențiilor endourologice, sub control vizual cu camera endoscopică, avem un ecograf profesional cu trei sonde de explorare, monitor, seringi automate, o lampă scialitică profesională, masă de intervenții care se poate adapta pentru orice fel de intervenție și tot instrumentarul necesar.

Proiectarea sălii a fost demarată prin 2021, execuția s-a desfășurat anul trecut până spre luna septembrie, iar dotările au fost finalizate în decembrie. Practic, în decembrie sala era echipată pentru primul nivel de complexitate a intervențiilor, iar acum deja am efectuat primele intervenții, urmând să facem în zilele următoare și cistoscopii – evaluarea endocopică a vezicii urinare.

Noul compartiment de Urologie este localizat în incinta Spitalului Clinic de Boli Infecțioase (Calea Moților nr. 19, etaj 3). Pacienții pot să se adreseze cabinetului 99 pentru evaluare primară pe baza unui bilet de trimitere CNAS, acordat de medicul de familie sau de un medic de altă specialitate. Consultațiile se fac cu programare prealabilă, atât online pe site-ul Spitalului, cât și fizic, la fișiserul Ambulatoriului. Toate intervențiile se fac obligatoriu cu un consult prealabil la cabinetul de Urologie, de unul dintre cei doi medici specialiști angajați.

– Ce alte dotări vor fi adăugate acestui compartiment de intervenții?

– Pe planul de achiziții figurează un laser, care are capacitatea de a ”sparge” anumite tipuri de pietre, un uretrotom optic pentru tratamentul endoscopic al stricturilor uretrale, un rezectoscop pentru tumori vezicale de dimensiuni mici, care se pot opera în condiții de siguranță în regim ambulatoriu. Sunt instrumente cu care se pot face intervenții pentru patologii care sunt din ce în ce mai frecvente. Cam ăsta este scopul nostru: să scadă durata de așteptare pentru pacienții care se pretează la acest tip de intervenții. Concret, pacientul nu mai trebuie să se deplaseze într-un spital. Până acum, pe baza unui bilet de trimitere, direcționam pacientul într-un serviciu din Cluj, care a efectua intervenția. Noi vrem ca o parte dintre pacienți să poată beneficia de aceste servicii chirurgicale ceva mai rapid. Este foarte mare adresabilitatea la nivel de Cluj pe servicii de urologie, și lista de așteptare este destul de mare la toatre cele patru servicii de urologie din Cluj-Napoca – Spitalul Municipal Clujana, Institutul de Urologie și Transplant, Institutul Oncologic și Spitalul Militar -, care au în componență secții sau compartimente de urologie cu paturi, pentru spitalizare continuă, dar unde există un flux foarte mare de pacienți, deoarece adresabilitatea, în jur de 30-40%, este din afara județului, nu doar a orașului.

– Ce tipuri de afecțiuni sunt mai frecvent întâlnite?

– În prezent, la cabinetul nostru, tinerii – pacienții până la 40 de ani – reprezintă în jur de 20-30%, iar după 40 de ani avem pacienți până la peste 100 de ani, 103 ani cred că este cea mai înaintată vârstă. Tipul de afecțiuni diferă foarte mult. În primele decade ale vieții apare patologia benignă, malignă mai puțin, majoritatea fiind probleme cu calculii urinari, care de cele mai multe ori se formează la nivel renal. Tinerii cam asta fac: pietre și infecții.

La vârste mai înaintate, după 45-50 de ani, încep să apară la bărbați probleme legate de urinat, care, de cele mai multe ori, sunt cauzate de un adenom de prostată – prostata mărită, cum spun cei mai mulți pacienți – și care se manifestă prin micțiuni frecvente noaptea și scăderea în forță a jetului urinar. Din păcate, la o categorie importantă de pacienți aceste simptome se asociază cu disfuncția erectilă, care merge mână în mână cu creșterea în volum a postatei, dar mulți pacienți sunt pudici, nu se referă la asta. Eu am obiceiul să consult, de multe ori, pacienții împreună cu aparținătorii – bărbații însoțiți de soții sau invers. Am avut surpriza să constat că, uneori, soția a fost cea care spus că pacientul are și altă problemă, dar nu vrea să o menționeze. Deci doamnele sunt mai dezinhibate decât m-aș fi așteptat.

Acum, că am ajuns și la femei, ele, după o anumită vârstă, din cauza nașterilor, pot să dezvolte prolaps genital – care este o problemă în România. Cred că suntem printre puținele țări din Europa unde femeile se prezintă la medic cu prolaps complet – adică cu organele genitale, care în mod normal sunt în interiorul corpului, ieșite în afară.

– Ați constatat că există în prezent o mai mare frecvență a afecțiunilor urologice?

– Noi am trăit și o perioadă oarecum mai interesantă, marcată de pandemie. Unul dintre efecte este că pacienții, care altfel s-ar fi adresat unui doctor, n-au făcut-o – fie nu au avut acces, fie au ezitat să o facă. Consecințele sunt tumori în stadii terminale, pentru care nu mai există soluții de vindecare ci doar una de paleație, cazuri complicate de litiază, care s-ar fi putut rezolva foarte ușor, dar acum există inclusiv posibilitatea de a se pierde rinichiul afectat, infecții complicate, prostatite acute – patologii pe care nu le vedeam cu aceeași frecvență înainte. Pot să vă spun că, anul trecut, de la jumătatea lunii martie până în decembrie am avut în jur de 2.500 de consultații, adică circa 300 de pacienți pe lună.

Noi facem eforturi individuale pentru a scana cât mai mulți pacienți. La mine, orice pacient care ajunge în cabinet nu poate să plece fără niște analize de bază – examen complet de urină, un PSA pentru bărbați și probele de funcție renală. De asemenea, eu nu concep ca un pacient să părăsească un cabinet urologic fără o evaluare imagistică, o evaluare a tractului urinar și genital, dacă este cazul și, bineînțeles, fără un examen clinic. Spre exemplu, când fac o ecografie, mă uit la piele, și dacă văd un melanom dau un bilet de trimitere mai departe. Dacă văd o hipertensiune – fac același lucru. Asta face parte din cultura medicală generală, formată în facultate. De obicei pacientul vine cu mai multe probleme, cam 60-70% dintre ei nu au o singură problemă de sănătate, nu vin doar pentru o piatră la rinichi sau o suspiciune de tumoră. Mai au și tensiune arterială, mai au și diabet zaharat – cu care avem o mare problemă, deoarece mulți pacienți scapă cu un diabet nediagnosticat la timp. Am avut cazuri când a trebuit să direcționez un pacient spre internare sau chiar spre unitatea de primiri urgențe.

– Cum poate fi prevenită această stare de fapt?

– Cred că această situație are cauze mai profunde. Probabil că eu fac parte dintre ultimele generații care au beneficiat de o educație sanitară reală în cadrul sistemului de învățământ. Văd că în ultima vreme nu prea mai există așa ceva. Am pacienți care nu au noțiuni elementare de bază și trebuie să le explic ce organe au în corp și ce rol au.

Evident, ar trebui să se facă controale medicale periodic. Există o specialitate care se numește medicina muncii, și care este o specialitate foarte importantă, ce poate diagnostica multe patologii în stadii incipiente. Desigur, și medicul de familie are un rol important, numai că activitatea lui, așa cum sunt reglementate lucrurile în momentul de față, este copleșitoare, iar de multe ori există timp doar pentru un examen medical sumar și pacientul este adresat mai departe specialistului.

Spre exemplu, pentru bărbați, care de regulă după o vârstă dezvoltă adenom de prostată, este indicat un control anual. Există și pericolul cancerului de prostată care, din câte știu eu, este printre primele patru cancere ca frecvență la bărbat în România, și care se detectează printr-o analiză specifică, PSA – Antigen Specific Prostatic – ce reflectă o deteriorare a celuleor prostatice. Acest PSA poate să fie crescut din cauza infecțiilor sau a componentei adenomatoase, dar și de cancerul de prostată. Screeningul de bază presupune recoltarea acestui PSA anual la bărbații peste 45 de ani, care au în familie cazuri de cancer la prostată sau cazuri la mame sau bunci cu cancer de sân, iar după vârsta de 50 de ani, la orice bărbat, indiferent de moștenire. Mai mult decât atât, s-ar impune și o ecocrafie anuală.

– Cum este sistemul medical românesc, comparativ cu cel din alte țări?

– Am vizitat și tratez cazuri de pacienți români din mai multe sisteme medicale europene. Accesul pacientului român la serviciile medicale este un pic superior celui din unele sisteme medicale din Vest. Vă dau un exemplu. O rudă apropiată avea nevoie de niște investigații ceva mai complexe, dar considerate totuși de rutină, cum ar fi un RMN, dar timpii de așteptare în Anglia sunt undeva între 6 luni și un an. I s-a recomandat, foarte cinic, pe biletul de externare, că dacă va dezvolta niște probleme specifice, niște simptome importante, să se prezinte în unitatea de primiri urgențe. Și cam asta a fost tot. Pacienții români nu-și dau seama că, totuși, dacă ajung la medicul potrivit, au șanse la un diagnostic și la un tratament care, de cele mai multe ori, este unul de top, care se face în toate țările dezvoltate, într-un timp mult mai scurt decât într-o țară considerată mai civilizată. Există încă acest acces neîngrădit la sistemul sanitar. Vă mai dau un exemplu. Cu un bilet de trimitere către Urologie ai posibilitatea să mergi oricând la București, Timișoara, Constanța, Târgu Mureș sau Arad, deci nimeni nu-ți îngrădește posibilitatea de a avea acces la a doua sau a treia opinie. Fapt pe care eu îl consider important, pentru că dacă lucrurile nu se rezolvă într-o perioadă de timp, să spunem o lună, poți să mai obții o altă părere. Ceea ce este foarte bine și normal. Important este ca pacienții să fie bine.

– Vă mulțumim pentru precizări.

Viorel Dădulescu