Premieră cu ”Pelleas și Melisande”, prima operă modernă a secolului XX

Da, nu este nicio exagerare, Pelleas și Melisande poate fi considerată prima operă modernă a secolului XX. Argumentele sunt multe, sunt de substanță-muzicale toate-, întrebarea care se pune fiind cea dacă muzica modernă începe cu Achille-Claude Debussy (1862-1918).

Debussy este creatorul impresionismului francez muzical, stilul său marcând desprinderea de academisul tradițional, sunt ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Este eliberarea și desprinderea de sentimentalismul de tip romantic, dar și de stilul wagnerian. Debussy surprinde în lucrările sale prin limbajul melodic, prin combinațiile armonice îndrăznețe, combinații ritmice inedite, culori orchestrale surprinzătoare. Toate au la bază trăiri puternice și reacții spontane, generatoare de emoții. Și sunt generatoare de emoții pentru că vorbim despre o muzică de atmosferă, de puternice culori timbrale, de note definitorii ale picturii și poeziei. Îl putem asocia, pentru pictura impresionistă, cu Renoir, Manet, Monet, Degas, Cezanne, Pissarro, Berthe Morisot, iar pentru muzică cu Ravel, Dukas, Delius.

Compozitorul este cunoscut mai mult prin lucrările pentru pian (En blanc et noir, Preludes, Images, Masques, Suite bergamasque, Estampes), prin cele simfonice (Marea, Nocturne, Preludiu la după-amiaza unui faun), lirice (Le Martyr de Saint Sebastien, Pelleas et Melisande), prin cele camerale (Sonata pentru violoncel și pian, Sonata pentru flaut, alto și harpă, Sonata pentru vioară și pian), prezențe inegale pe scenele de concert sau cele ale teatrelor lirice.

Pelleas și Melisande (compusă între 1893 și 1902, pe un libret de Maurice Maeterlinck) are premiera la 30 aprilie 1902, pe scena Operei Comice din Paris, Salle Favart. Acțiunea este plasată în regatul imaginar Allemonde, guvernat de Regele Arkel. În timpul unei vânători, Prințul Goland o întâlnește pe Melisande, creatură și fragilă, și misterioasă, cu un trecut necunoscut. Melisande ajunge să-l cunoască pe fatele lui Goland, Pelleas, ajungându-se la cunoscutul menage a trois, triunghi amoros cu final tragic. Apropierea temei de legenda „Tristan și Isolda” au făcut ca lucrarea lui Debussy să fie cunoscută și drept ”Tristan francez”!

Sunt de amintit momentele muzicale de referință, mă gândesc la ariile ”Je ne pourrai plus sortir de cette”, ”Oh! Pourquoi partez vous?”, ”Vous etes des enfants quels…”, ”Mes longs cheveux descendants”, ”Oh! Oh! toutes les etoiles toubent”/duo Pelleas și Melisande, ”Si jʼetais Dieu”/aria lui Arkel…

În România, Pelleas și Melisande a văzut luminile scenei în anul 1964, în cadrul Festivalului Internațional ”George Enescu”, ediția a 3-a, dirijor Mihai Brediceanu, distribuție cu Ileana Cotrubaș, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian…

În momentul de față, este pusă în scenele unor prestigioase teatre lirice cum sunt Opera de Lille, Opera Southwest, Lisboa-CCB, LA Opera, Teatro Comunale Pavarotti-Freni, Gran Teatre del Liceu Barcelona.

Pelleas și Melisande, regia Szabo Emese, dirijor Tompa Abel, scenografia Venczel Attila, costume Ledenjak Andrea, maestru cor Kulcsar Szabolcs, concert maestru Barabas Sandor/Ferenczi Endre * în distribuție: Erdos Robert/Pelleas, Gebe-Fugi Renata/Melisande, Kovacs Istvan/Golaud, Fried Peter/Arkel, Gasparik Szilvia/Genevieve, Modra Noemi/Yniold, Peti Tamas Otto/Doctorul, Păstorul

Demostene Sofron

Foto Biro Istvan

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut