„PMP trebuie să-și intre pe deplin în rolul de partid de opoziție”

Partidul Mișcarea Populară, înființat de fostul președinte al României, Traian Băsescu, are o nouă conducere, după o perioadă îndelungată de tensiuni interne.

După ce noul lider Eugen Tomac a precizat că nu va exista nicio fuziune cu formațiuni politice extremiste, PMP își recroiește acum drumul, în așteptarea și pregătirea viitoarelor alegeri. Președintele PMP Cluj, Vasile Cristian Lungu subliniază că partidul a trecut, în 2021, printr-o perioadă nefastă din punct de vedere politic ca urmare a absenței  în spațiul public generată de conducerea de la București.

„Partidul Mișcarea Populară a trecut, în anul 2021, printr-o perioadă nefastă din punct de vedere politic ca urmare a absenței  în spațiul public generată de conducerea de la București. De aceea, Colegiul Național, în toamna anului trecut, a hotărât convocarea unui nou congres pentru a alege o nouă conducere, congres care s-a desfășurat în data de 19 februarie 2022. La congres a fost depusă o singură moțiune, cea a domnului Eugen Tomac. A fost votată de 92% dintre delegați . În perioada următoare, Partidul Mișcarea Populară va convoca ședințe ale Colegiului Național unde, statutar, va hotărî care este parcursul pe care partidul trebuie să îl aibă”, a declarat președintele PMP Cluj, Vasile Cristian Lungu.

El a mai precizat că ceea ce se știe, cu siguranță, în prezent, este că electoratul PMP nu se află în stânga spectrului politic și nu este nici de factură progresistă.

„Ceea ce știm cu siguranță în acest moment este că electoratul PMP nu se află în stânga spectrului politic și nu este nici de factură progresistă. Aceste realități politico-ideologice ne obligă să poziționăm PMP ca un partid creștin-conservator, orientat spre valorile europene, dar nu vândut globalismului. Tot în perioada următoare, PMP trebuie să-și intre pe deplin în rolul de partid de opoziție, și să ceară explicații în mod public de ce rata inflației a ajuns la 11%, de ce facturile de energie electrică și gaz s-au triplat, și de ce au lipsit medicamentele antivirale din spitalele din România în timpul valului 4 de pandemie din 2021”, a mai afirmat Vasile Cristian Lungu.

Vă reamintim că luni, europarlamentarul Eugen Tomac a afirmat că Partidului Mişcarea Populară nu va încheia nicio alianţă cu formaţiuni politice extremiste sau antieuropene.

„Condamnăm, fără reţinere, aventurile din ultimele zile ale fostului preşedinte Diaconescu. PMP niciodată nu se va alia, nu va coopera şi nu va avea nimic în comun cu partidele extremiste şi antieuropene xenofobe. Acest discurs populist face foarte mult rău societăţii româneşti. Evident, pe cetăţeni îi poţi induce în eroare foarte uşor cu un discurs dispreţuitor la adresa NATO, UE, la adresa instituţiilor statului român mai ales în momente de criză. Însă oamenii politici sunt votaţi pentru a lua decizii. Nu aşa cum se întâmplă în clipa de faţă”, a declarat Tomac, care a fost ales preşedinte al PMP la sfârșitul săptămânii trecute în cadrul unui congres extraordinar.

El a mai afirmat că actuala conjunctură geopolitică din zona Ucrainei ar trebui să-i îndemne pe oamenii politici la responsabilitate.

În ceea ce priveşte informaţia apărută în spaţiul public, conform căreia cinci dintre filialele PMP şi-ar dori fuziunea cu AUR, el a apreciat că este „o mare minciună”.

„Este o mare minciună. Iar cel care a făcut acest enunţ pentru a proba că este un om onest şi integru trebuie să şi spună care sunt filialele la care face referire. Trăim într-o zonă a speculaţiilor politice destul de dăunătoare, care au făcut foarte mult rău PMP. Din acest moment nu mai tolerăm niciun fel de abatere de la disciplina de partid. Cine crede că se poate orice în PMP, începând din această zi se înşeală. Intrăm într-o nouă etapă în care respectăm reguli, luăm decizii şi ne conducem după reguli valabile într-un partid democratic, nu după opinii prin care încercăm să inducem în eroare opinia publică”, a declarat Eugen Tomac.

La rândul său, Petru Movilă, ales preşedinte executiv al formaţiunii politice la congresul extraordinar de sâmbătă, a subliniat că nu se pune problema unei fuziuni cu un alt partid.

„Clar, PMP va ajunge în situaţia de a candida singur la alegerile din 2024. Nu se pune problema niciunei fuziuni. Este o decizie unanimă a tuturor liderilor organizaţiilor PMP. De asemenea, în situaţia în care va fi necesar, nu de salvare, PMP ar putea face parte dintr-o alianţă naţională, într-un proiect de dreapta în România”, a declarat Petru Movilă.
De asemenea, ieri, preşedintele Partidului Mişcarea Populară a mai afirmat că „nu există nicio criză” şi că reprezentanţii formaţiunii politice vor transmite decidenţilor propuneri privind rezolvarea crizei energetice.

Pe 12 ianuarie, când a avut loc un Colegiu Naţional al PMP la care s-a decis convocarea congresului pentru alegerea unei noi conduceri naţionale, preşedintele în funcţie de atunci, Cristian Diaconescu, spunea că a avut „o surpriză neplăcută” să constate că „un grup de ‘organizatori binevoitori’ a convocat o adunare, pe care au denumit-o în mod ilegal Colegiu Naţional”.

Anca M. Colibășanu