Personalitățile clujene se revoltă față de distrugerea simbolurilor orașului

Personalitățile clujene se revoltă față de distrugerea simbolurilor orașului

Personalități ale vieții academice, științifice și culturale au semnat o petiție prin care își exprimă nemulțumirea față de felul în care a fost gândită amplasarea Grupului Statuar Școala Ardeleană în contextul lucrărilor de reamenajare urbană a străzii Mihai Kogălniceanu din Cluj-Napoca. Semnatarii documentului cer Primăriei Cluj-Napoca, Direcției Județene de Cultură Cluj și Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice să ia măsuri pentru refacerea amplasamentului grupului statuar Școala Ardeleană, în forma sa inițială.

„Un simbol vizual al Universității clujene”

„Noi, semnatarii acestei petiții, intelectuali, oameni de cultură, locuitori ai municipiului Cluj-Napoca și alte persoane interesate de soarta orașului nostru, solicităm respectuos factorilor de decizie implicați refacerea amplasamentului grupului statuar Școala Ardeleană, în forma sa inițială. Această compoziție complexă include pasajul de acces, blocul prismatic cu inscripție, cele două trepte de acces, postamentul grupului statuar și contextul vegetal, respectiv spațiul verde și brazii care anturau monumentul”, se arată în petiție. Totodată se subliniază că ansamblul amintit a fost proiectat în mod special pentru monument și face corp comun cu acesta. „În timp, el a devenit, în această formă, un simbol vizual al Universității clujene, al orașului nostru și al culturii românești din Transilvania. Timp de jumătate de secol nu i s-a adus nicio critică și nu a provocat nicio disensiune. A constituit un element simbolic de consens pentru comunitatea clujeană, indiferent de epocă istorică, regim politic, apartenență națională sau confesională. A fost apreciat și iubit de toată lumea, fără rezerve, în forma care i-a fost hărăzită. Ni se pare total neinspirat ca el să fie pus acum în discuție, ba chiar demantelat, fără nicio motivație convingătoare. Ansamblul poate fi integrat în noul concept urbanistic, nu deranjează sub raport funcțional, iar refacerea acestuia nu este costisitoare, în raport cu importanța sa socială și culturală”, spune personalitățile clujene.

În document se arată că monumentul respectă viziunea artistică a creatorului său, sculptorul Romulus Ladea, „care l-a conceput pentru a fi amplasat pe o suprafață orizontală, care să permită contactul direct al publicului cu monumentul, adică exact ceea ce s-a întâmplat de cincizeci de ani încoace”. „Vechiul ansamblu, sobru, discret și familiar, satisface inclusiv perspectivele estetice contemporane. Doar o interpretare excesivă a acestora a putut conduce la soluția amplasării la sol, iar mai nou la ideea ridicării acestuia pe un soclu ieftin și meschin, care contrazice și intențiile sculptorului, și conceptul inițial al proiectantului, și dorințele publicului clujean. Nu dorim să alegem între mai multe soluții discutabile, atâta vreme cât avem la îndemână una simplă și verificată de cincizeci de ani: refacerea ansamblului inițial, cu elementele de vegetație aferente. Monumentul Școlii Ardelene nu este doar un contur pe un logo. Este chipul expresiv pe care comunitatea clujeană s-a deprins să îl dea moștenirii sale culturale. Îl dorim restaurat în ambianța care îi este proprie, cu sprijinul autorităților care au în sarcina lor apărarea acestui patrimoniu. Iar brazii care îi străjuiesc pe corifei vor crește pentru urmașii noștri!”, se arată în petiția semnată de personalitățile clujene.

Proiectul de reamenajare urbană a străzii Mihai Kogălniceanu realizat de firma arhitectului Arnold Macalik prevede desființarea postamentului pe care era amplasat Grupul Statuar Școala Ardeleană și fixarea monumentului direct pe pavaj.

De asemenea proiectul elimină bustul marelui savant Emil Racoviță din fața Colegiului care îi poartă numele.

„Este inacceptabil şi de prost gust”

Și acest demers a provocat indignare la nivelul opiniei publice.

Cercetătorii din cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” consideră că „este inacceptabil şi de prost gust ca un astfel de simbol ştiinţific şi academic să fie mazilit/aruncat, acolo unde o mai fi loc, în curtea şcolii Colegiului!”

Într-o scrisoare deschisă postată pe o rețea de socializare, Institutul de Istorie „George Barițiu” solicită „respectarea statuilor în forma lor originală!”

„Am luat act, cu îngrijorare şi profundă nemulţumire, despre iniţiativa specialiştilor coordonaţi de Arh. Macalik Arnold Ernő vis-à-vis de privarea de soclu a renumitului ansamblu statuar al Corifeilor Şcolii Ardelene din faţa clădirii Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, opera marelui Romul Ladea.

Mai nou, am aflat şi despre eliminarea din peisajul Străzii Mihail Kogălniceanu a bustului ilustrului savant Emil Racoviţă plasat, iniţial, în faţa Colegiului Naţional cu acelaşi nume, una din cele mai prestigioase unităţi de învăţământ din Cluj, Transilvania şi România deopotrivă.

Cu aceeaşi indignare aflăm şi despre „varianta de rezervă” care se preconizează pentru destinul acestui simbol ştiinţific şi academic atât de apreciat de către generaţii şi generaţii de elevi care, revenind la fosta lor şcoală, aleg să mai zăbovească câteva clipe în faţa celui care este, şi acum, patron spiritual al instituţiei.

Ni se pare inacceptabil şi de prost gust ca un astfel de simbol ştiinţific şi academic să fie mazilit/aruncat, acolo unde o mai fi loc, în curtea şcolii Colegiului! La fel de revoltătoare ni se pare şi libertatea pe care, cu nonşalanţă, şi-au luat-o specialiştii sus pomeniţi în a decide, cum, mai nou, este potrivit, „în acord cu peisajul”, să stea faimosul ansamblu statuar Școala Ardeleană.

Trăim, împreună, într-o comunitate multi-etnică şi multi-culturală în care RESPECTUL RECIPROC NU SE DISCUTA, SE AFIRMĂ!”, spun istoricii.

În documentul lansat în mediul online se mai menționează că o comunitate, cu adevărat matură, trebuie să ştie să îşi respecte reciproc simbolurile, iar o iniţiativă de regenerare urbană nu poate fi o interfață pentru eliminarea din peisaj a unor simboluri care onorează p comunitate, în primul rând cea românească.

„În lumea civilizată, proiectele de regenerare urbană se construiesc/gândesc, ţinându-se cont şi de istoria locului, de specificul, tradiţiile şi simbolurile mari care, prin faptele lor memorabile, au creat rădăcini puternice cu acele locuri, cu acele instituţii!

În Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană se impune, în mod obligatoriu, tuturor membrilor respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democrației şi a valorilor fiecărei comunităţi în parte. Acestea nu pot fi batjocorite sau eliminate din peisajul urban prin decizii arbitrare!

Le reamintim specialiştilor care se ocupă de renovarea Străzii Mihail Kogălniceanu faptul că o statuie/un bust plasat în faţa unei şcoli este parte din povestea/istoria/identitatea acelei şcoli! Iar istoria unei instituţii de învăţământ, cu simbolurile care onorează identitatea sa de brand, nu poate fi ştearsă/eliminată din peisaj! Nici măcar de dragul unui demers modern de regenerare estetică a ţesutului urban!

Spre exemplu, anul trecut, în urma unei inițiative lăudabile a comunității, Fundația „Bolyai Collegium” din Târgu Mureș a decis să cureţe statuile lui Izsák Márton și Csorvássy István. Acest remarcabil ansamblu statuar a fost dezvelit chiar în fața Liceului „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș încă în ziua de 8 septembrie 1957, cu ocazia celei de-a 400-a aniversări de la înființarea Colegiului Reformat.

Aşa cum statuile lui Izsák Márton și Csorvássy István din faţa Liceului „Bolyai Farkas” merită respect, tot la fel, Școala Ardeleană şi bustul lui Emil Racoviţă din faţa Colegiului Naţional „Emil Racoviţă” merită acelaşi respect!”, se arată în document. În opinai istoricilor de la prestigiosul institut al Academiei Române, „toate statuile/busturile merită respectul şi preţuirea noastră”. „Prin urmare apelul pentru specialiştii Casei de Arhitectură Macalik Arnold Ernő, pentru Comisia Monumentelor Istorice și nu în ultimul rând pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca nu poate fi decât unul:

REFACEȚI ANSAMBLUL ȘCOALA ARDELEANĂ AȘA CUM A FOST 50 DE ANI !

PUNEŢI BUSTUL LUI EMIL RACOVIŢĂ ÎNAPOI!”, arată Institutul de Istorie „George Barițiu”.

Universitatea “Racoviţă-Bolyai”

Universitarul Ilie Rad susține că după Al Doilea Război Mondial, când Universitatea Regele Ferdinand I a primit alt nume, respectiv Universitatea “Victor Babeş”, în Senatul Universităţii, care a decis numele Universităţii româneşti, un alt nume vehiculat a fost al lui Emil Racoviţă. Potrivit profesorului, în final a fost adoptat numele „Victor Babeș pentru că, în Senat, numărul celor de la Universitatea de Medicină era majoritar.

„Puţin a lipsit, aşadar, pentru ca actuala şi prestigioasa Universitate “Babeş-Bolyai” să se fi numit “Universitatea “Racoviţă-Bolyai”. (…) Nu-mi vine să cred! După scandalul cu Crucea de pe Cetăţuie, cu statuia lui Maniu, după amplasarea, la nivelul solului, a faimoasei statui a Şcolii Ardelene, opera artistului Romul Ladea, iată că un alt simbol al oraşului nostru scandalizează opinia publică, de data aceasta prin propunerea de înlăturare definitivă. (…)

Sper ca Domnul Primar Emil Boc să solicite modificarea proiectului urbanistic, pentru ca statuia savantului Emil Racoviţă să rămână la locul unde a fost amplasată iniţial”, a precizat Ilie Rad.

Proiectul a fost avizat de comisia din care a făcut parte și Macalik

Proiectul de Amenajare urbană strada Mihail Kogălniceanu, strada Universității și străzile adiacente” a fost realizat de firma Mossfern Arhitectură condusă de arhitectul Macalik Arnold Ernő. Coautori ai proiectului sunt Lázár Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Ernő, Vass Dániel,  Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilárd, Molnár Attila, Szilágyi-Bartha József. Proiectul a fost desemnat câștigător în urma unui concurs internațional organizat în 2018 și la care au participat mai multe firme de arhitectură și arhitecți.

Proiectul a primit avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice în 2019 când printre membrii acestui fost se număra și arhitectul Macalik Erno, coordonatorul proiectului.

Potrivit Ordinului ministrului Culturii din 2018, Comisia care a avizat proiectul era formată din Sorin Scripcaru-președinte, arh. Adrian Borda, arh. Imola Kiriszan, arh. Arnold Makalic, arh. Vasile Mitrea, arh. Ioana Rus, arh. Sebastian Rusu și arheologul Zăgrean Radu.

C. PURIȘ