Pelerinajul anual la Sanctuarul Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea – „Cimitirul săracilor” din Sighet

Luna mai, în Biserica Catolică, este consacrată Preasfintei Fecioare Maria. Totodată, Biserica Greco-Catolică cinstește în această lună a primăverii și pe martirii care au suferit sub regimul ateu-comunist, pentru că nu au acceptat să renunțe la credința lor. La ieșirea la lumină a Bisericii, după căderea regimului comunist, a luat naștere tradiția unui mare Pelerinaj la Sighet în memoria martirilor, mărturisitorilor și luptătorilor pentru libertate, în cea de-a doua sâmbătă a lunii mai, care reunește pelerini din întreaga țară.

Actuala ediție a pelerinajului este dedicată cinstirii martirilor și mărturisitorilor sec. al XX-lea și are loc în ziua de 8 mai – sâmbăta din Săptămâna Luminată -, la „Cimitirul Săracilor” din Sighetu Marmației. Aici, de la ora 10:30, se celebrează, în aer liber, Sfânta Liturghie Arhierească. În acest an, din motive de siguranță în pandemie, pelerinajul se desfășoară fără procesiunea care pornea de la Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței și traversa orașul înspre cimitirul situat la periferie.

Această zi, având ca moment central celebrarea Sfintei Jertfe Euharistice la Sighet, reprezintă un timp de rugăciune în comuniune cu sfinții, de omagiere, precum și călătorie spirituală pe urmele celor închiși, torturați și uciși de către un regim fără Dumnezeu, pentru a-i cunoaște și înțelege, pentru a conștientiza valoarea jertfei lor. Este, în plus, o zi de invocare a Preasfintei Fecioare Maria, numită și Regina Martirilor. Icoana ei a luminat sufletele mărturisitorilor credinței în închisoare, ochii ei au vărsat lacrimi pentru suferințele lor, zidurile groase și lanțurile de detenție n-au oprit-o, le-a stat aproape așa cum L-a însoțit pe Fiul ei, Domnul Isus Hristos, la Calvar. Fecioara care a strivit capul șarpelui din vechime, Regina încoronată în Ceruri, stăpână peste întreaga Creație, Mama Dumnezeului – Om, Sfânta Maria, a fost și se află neîncetat acolo unde sunt Martirii Bisericii. Cinstirea Preasfintei Fecioare Maria și cultul adus Martirilor Bisericii se îngemănează în luna mai în sufletele creștinilor greco-catolici.

Astfel călătorind, pe buze cu rugăciunea repetitivă către Născătoarea de Dumnezeu, pe firul Misterelor Rozariului Preacuratei, credincioși din eparhiile Bisericii Greco-Catolice, din diecezele Romano-Catolice, și nu numai, se reunesc din nou pe pământul sfințit de oasele martirilor. În Cimitirul Săracilor se află îngropați, în locuri neidentificate, patru episcopi catolici care au pătimit și și-au dat viața pentru credință în închisoarea de la Sighet. Între aceștia, sunt trei episcopi greco-catolici beatificați de Sfântul Părinte Francisc cu ocazia vizitei istorice la Blaj, la 2 iunie 2019 – Fericitul Valeriu Traian Frențiu († 11 iulie 1952) episcop de Oradea Mare, Fericitul Ioan Suciu († 27 iunie 1953) administrator apostolic al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia și Fericitul Tit Liviu Chinezu († 15 ianuarie 1955) episcop consacrat în clandestinitate; de asemenea, Fericitul Anton Durcovici († 10 decembrie 1951) episcop al Diecezei romano-catolice de Iași, beatificat în 17 mai 2014, la Iași.

Credincioșii din Eparhia de Cluj-Gherla, pelerini la Sighet, poartă în sufletele lor, în mod deosebit, și amintirea Fericitului Iuliu Hossu, episcop de Gherla și de Cluj-Gherla, cel dintâi cardinal al neamului românesc. După doi ani de arest preventiv, 5 ani de detenție grea la Sighet împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici și 15 ani de domiciliu obligatoriu, Cardinalul Iuliu Hossu a trecut la Domnul la 28 mai 1970. Arhiereul Iuliu Hossu a fost beatificat la Blaj, pe Câmpia Libertății, împreună cu ceilalți șase episcopi greco-catolici martiri.

O veste ce încurajează participanții la pelerinajul la Sighet din acest an este faptul că, „după mai mult de 20 de ani de pelerinaje și multe rugăciuni rostite la Cimitirul Săracilor”, în această primăvară, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș a înființat, prin Decret Episcopal, la Cimitirul Săracilor, Sanctuarul Martirilor și Mărturisitorilor Secolului al XX-lea. Acesta se vrea a fi „punct de referință pentru toate inițiativele de pe teritoriul Eparhiei prin care se aduce cult de cinstire Fericiților Episcopi Martiri greco-catolici și tuturor martirilor și mărturisitorilor din secolul al XX-lea, dorind să contribuie la cultivarea credinței și educarea generațiilor viitoare în spiritul valorilor creștine”, consemnează Statutul Sanctuarului. Acum, în faza de proiect, potrivit reprezentanților Episcopiei de Maramureș, Sanctuarul va cuprinde o biserică, un spațiu exterior dedicat evenimentelor, o sală interioară de activități și conferințe și un muzeu care să expună istoria Bisericii în clandestinitate.

V.S.