Patrimoniu distrus

După 1989, județul Cluj au pierdut câteva zeci de kilometri de cale ferată. Două linii celebre au dispărut pur și simplu de pe harta feroviară a României, alături de multe alte trasee. Tronsonul de cale ferată Turda – Abrud și linia Huedin – Călățele, realizate cu eforturi umane și materiale considerabile, au rămas acum doar în amintirea localnicilor.

UE a declarat anul 2021 „Anul european al căilor ferate”, pentru a promova utilizarea mai frecventă a trenului, care este un mijloc de transport sigur și ecologic.

Anul European al Căilor Ferate 2021 este o iniţiativă propusă de Comisia Europeană în luna martie 2020 şi adoptată de Parlamentul European şi de Consiliu în decembrie acelaşi an, ca parte din eforturile UE de implementare a Pactului verde european, ce va permite economiei blocului să devină durabilă prin realizarea neutralităţii climatice până în 2050.

În UE transportul feroviar produce sub 0,5 % din emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi, reprezentând una dintre cele mai durabile forme de transport de marfă şi de călători. Printre alte beneficii, căile ferate sunt, de asemenea, excepţional de sigure şi conectează oameni şi întreprinderi din întreaga UE prin intermediul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). În pofida acestor avantaje, numai aproximativ 7 % dintre călători şi 11 % din volumul de mărfuri circulă pe calea ferată, semnalează Comisia Europeană.

Transportul feroviar, mod de transport durabil

Anul European al Căilor Ferate are drept scop să promoveze transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator şi sigur. „Mobilitatea noastră viitoare trebuie să fie durabilă, sigură, confortabilă şi accesibilă din punct de vedere financiar. Transportul feroviar ne oferă toate acestea şi chiar mai mult! Anul European al Căilor Ferate ne dă posibilitatea de a redescoperi acest mod de transport’’, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, citată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Pentru această iniţiativă a fost ales 2021 pentru că va fi primul an complet în care normele convenite în cadrul celui de al patrulea pachet feroviar (finalizarea spaţiului feroviar unic european) vor fi puse în aplicare în întreaga UE. De asemenea, 2021 marchează mai multe aniversări importante pentru transportul feroviar: cea de a 20-a aniversare a primului pachet feroviar, cea de a 175-a aniversare a primei legături feroviare dintre două capitale ale UE (Paris-Bruxelles), precum şi 40 ani de TGV (tren de mare viteză) şi 30 ani de ICE (Intercity-Express). Festivalul internaţional de artă EUROPALIA a ales deja căile ferate ca temă pentru 2021.

De la tren la bicicletă

În ultimi trezeci de ani, în România s-au închis 40 de linii secundare, iar două dintre acestea sunt din județul  Cluj. Este vorba de linia de cale ferată Huedin – Călățele și tronsonul Turda – Abrud. Cele două tronsoane aveau aproximativ 120 km.

Linia de cale ferată Huedin – Călățele, nr. 311 în numerotarea CFR, a fost dată în exploatare în anul 1898. Stațiile de pe această linie erau: halta Zamu, Călata și Călățele.

Ultimele trenuri au circulat pe această linie în 1997, cu doar un an înainte ca aceasta cale să împlinească 100 de ani de la darea în exploatare. Linia a fost dezmembrată complet începând cu anul 2000.  Vechiul traseu al căii ferate a fost dezafectat, iar liniile ferate au fost valorificate la „fier vechi”. În prezent se mai pot observa doar urmele terasamentului.

În 2019, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a renunțat la terenul de aproape 32 ha, pe care s-au aflat cei 15 km de cale ferată dintre Huedin și Călățele pentru a se construi o pistă de biciclete.

Proiectul privind pista de biciclete a fost demarat de primăriile Călățele, Sâncraiu și Huedin, scopul fiind de a creşte potenţialul turistic al zonei. Investiția este estimată la 200.000 de euro, fondurile urmând să fie obținute din bugetul Uniunii Europene.

Primarul comunei Sâncraiu, Andrei Poka, a anunțat într-un interviu acordat, recent, ziarului Făclia, că lucrările la pista de bicicletă ce va fi amenajată pe tronsonul fostei linii de cale ferată Huedin – Călățele vor începe în acest an.

Măcănița Turda Abrud

O altă linie care a dispărut de pe harta feroviară a României este Turda – Abrud.

Dată în folosință la 20 iunie 1912, calea ferată îngustă (encartament 760 mm) Turda – Abrud avea 93 km.

Special pentru această cale ferată, în 1911 s-au comandat 11 locomotive, 22 de vagoane de pasageri, 8 vagoane pentru conductori și poștă și 93 de vagoane tip marfă, inclusiv piese de schimb pentru un total de 1 413 000 coroane. Locomotivele au fost comandate de la fabrica de vagoane a MÁV (Căile Ferate Maghiare), vagoanele de la fabrica Schlick, de la industria metalurgică maghiară-belgiană, de la fabricile Roessemann și Kühnemann și de la fabricile Orenstein și Koppel.

Calea ferată merge în paralel cu râul Arieș, iar de la Câmpeni calea ferată intra pe Valea Abrudului și continua paralel cu DN74A. Linia a fost folosită pentru transportul călătorilor, cât și pentru transportul de marfă, în special lemnul exploatat în Munții Apuseni. Trenul mergea cu maxim 40 km/h, iar călătoria dura in jur de 5-6 ore.

Linia îngustă avea un număr de 21 de staţii, din care 4 gări (Turda, Baia de Arieş, Câmpeni, Abrud) şi 19 halte: Turda-Transbordare, Mihai Viteazu, Corneşti, Moldoveneşti, Buru, Ocolişel, Vidolm, Ocoliş, Poşaga, Sălciua, Brăzeşti, Sartăş, Valea Lupşii, Hădărău, Lupşa, Muşca, Gârde, Bistra şi Roşia Montană

Între Turda şi Câmpeni au fost 22 de treceri la nivel cu cale ferată, cu şi fără barieră. Trenul trecea, de asemenea, prin două tuneluri. În ultimii ani de existenţă pe această rută circulau zilnic (dus-întors) 3 trenuri. Mocăniţa oprea însă şi între staţii, când pasagerii ocazionali făceau semne cu mâna.

Traficul pe acest tronson a fost închis în anul 1997 din cauza nerentabilității, iar o parte din calea ferată a fost dezafectată. În ultimii ani, pe acest tronson circulau trei perechi de trenuri zilnic: un accelerat și două personale.

În anul 2006 porţiunea mocăniţei de pe teritoriul judeţului Alba a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Alba, elaborată de Ministerul Culturii sub numele „Ansamblul Calea Ferată Îngustă Abrud-Vidolm“. În anul 2014 întregul traseu al căii ferate a fost declarat monument istoric

Se încearcă revitalizarea mocăniței

În prezent se mai organizează curse ocazionale între Abrud și Câmpeni, pe o lungime de 11 km, cu trenuri de tip mocăniță. În ianuarie 2019 s-a redeschis circulației un sector al căii ferate, între Lunca Arieș și Sălciua, pe o lungime de 9 km. Proiectul a fost derulat de Cristian Răspopa, un om de afaceri din Târgu-Mureș, care intenționează să redeschidă în scop turistic circulația pe sectorul cuprins între Lunca Arieș și Baia de Arieș.

Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România încearcă să găsească soluții în vederea revitalizării întregului traseu al mocăniței de pe Valea Arieșului, proiect care ar putea revigora viața culturală, socială și economică a Țării Moților.

În acest sens, la finalul anului trecut, a fost organizată o dezbatere la care au lua parte reprezentanți ai Asociației pentru păstrarea liniilor ferate înguste din România, Asociației Mocănița de pe Arieș, Mocănița Transilvaniei, ai Facultății de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai”, ai Societății de Administrare Active Feroviare,  ai Consiliilor Județene Alba și Cluj și ai primăriilor de pe Valea Arieșului.

Participanții au arătat că revitalizarea mocăniței ar oferi posibilitatea de revigorare a vieții economice, sociale, turistice și culturale în localitățile de pe Valea Arieșului și zona Apusenilor.

Cosmin PURIȘ