“Păstrăm politicile publice în ce privește infrastructura educațională și susținerea educației”

Proiectul de buget al municipiului Clu-Napoca a fost lansat, săptămâna trecută, în dezbatere publică. Acesta e alcătuit din mai multe componente și are în vedere inițiative vechi, începute deja, și altele noi, care se conturează anul acesta. Într-un interviu acordat ziarului Făclia, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, punctează realizările lui 2022 și menționează, în același timp, prioritățile pentru acest an.

Reporter: Bugetul municipiului Cluj-Napoca a fost lansat în dezbatere zilele trecute. Cum este alcătuit acesta?

Dan Tarcea: Bugetul municipiului Cluj-Napoca, față de anul 2022, este mai mare cu 49,94 %, discutăm de o creștere de la 412 milioane euro, la 618 milioane euro. O componentă importantă în această creștere este metroul. Dacă am scoate metroul, oricum avem o creștere față de bugetul anului trecut, ceea ce arată sănătate pentru bugetul municipiului Cluj-Napoca. La venituri proprii vom avea o creștere de 9,23% față de 2022 din cota defalcată din impozitul pe profit avem o creștere de aproape 13%, practic aici se arată sănătatea orașului și a ecosistemului pe care îl avem la Cluj-Napoca. Bugetul de dezvoltare este mai mare cu 121% față de anul trecut. Dacă am scoate componenta de metrou de aici am avea o creștere de aproximativ 33% față de 2022. Bugetul e împărțit pe metrou, transport, cultură și recreere, locuință și servicii, învățământ, autorități publice, protecția mediului, ordine publică și siguranță națională, asigurări de asistență socială pentru sănătate și alte proiecte de dezvoltare.

Reporter: Care sunt obiectivele importante pe care le-ați finalizat în 2022?

Dan Tarcea: Aici amintesc Baza sportivă La terenuri, un obiectiv extrem de așteptat de către clujeni, nu doar de cei care locuiesc în cartierul Mănăștur. Avem două baze sportive, sunt unice în țară, noi suntem singurul oraș din România care are două baze sportive ce sunt publice, gratuite, rezervarea se face pe bază de aplicație, adică orice clujean poate să își rezerve un teren de fotbal, de tenis, în zonă și de asemenea, poate să intre în baza sportivă să se recreeze, să facă plimbări sau să se dea cu bicicleta.

Am finalizat Bulevardul 21 decembrie, un alt obiectiv important pentru clujeni, Grădinița Floare de iris, în cartierul Iris, am reușit să asfaltăm foarte multe străzi care au fost nemodernizate, am modernizat zonele dintre blocuri, practic am avut în fiecare cartier investiții în componenta de infrastructură.

Pentru anul 2023 avem câteva obiective importante pe care vrem să le finalizăm. Aș vrea să amintesc câteva dintre ele. Discutăm aici de Lunca Someșului, acolo sunt mai multe proiecte înglobate, malurile Someșului, platoul Sălii Sporturilor, discutăm de Parcul Feroviarilor, Parcul Armătura, Observatorului, de niște obiective importante așteptate de clujeni. Ne-am propus să investim peste 100 milioane euro în modernizarea parcurilor, peste 100 de hectare de teren vor fi modernizate, astfel încât să avem o infrastructură verde cât mai vastă. De asemenea, 2023 este anul în care pornim câteva proiecte mari de infrastructură, aici discutăm de centura metropolitană, e o muncă de cinci ani pe care am făcut-o pentru a ajunge în acest stadiu. Până la sfârșitul lunii ianuarie vom lansa licitația pentru primul tronson de pe centura metropolitană, discutăm de tronsonul cuprins de la Spitalul Regional până la Nodul N, după care în prima parte a anului vom lansa licitația și pentru celelalte componente de centură. Avem un contract de finanțare de un miliard euro, practic odată cu finalizarea acestei centuri metropolitane care este de departe cel mai important proiect de infrastructură la nivelul municipiului Cluj-Napoca, se va asigura și o descongestionare a traficului.

Un alt proiect de infrastructură care e într-o fază avansată este metroul. Suntem în licitație, așteptăm să spună Comisia cine este câștigătorul, și după contestații, dacă vor fi, vom putea demara procedura de proiectare și de execuție.

În ce privește proiectele pe care le vom termina în anul 2023, sunt 21 la numar – regenerarea urbană a zonei străzilor Calea Mănăștur – Uzinei electrice – Oțetului – Mărginașă, Podul Oașului -Răsăritului, Lunca Someșului, Parcul Feroviarilor, Parcul Observatorului, Parcul 14 iulie, Seminarul teologic Ortodox, Școala Gimnazială Nicolae Iorga, Școala Gimnazială Iuliu Hațieganu unde din păcate am avut niște întârzieri în anul 2022, zona urbană Mihail Kogâlniceanu și străzile adiacente, demolarea parțială a centralei termice de pe strada Grigore Alexandresci (CT19), unde va fi amenajat un spațiu verde între blocuri. Totodată, vom finaliza investiția pentru Spitalul Municipal Clujana, vom face parcări securizate pentru biciclete – 9 astfel de parcări, un cabinet medical școlar la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Grădinița Căsuța Poveștilor, patru toalete publice automate, de asemenea, vom ilumina arhitectural Teatrul Național din Cluj-Napoca, statuia In memoriam 1956 din Parcul Central, și totodată vom finaliza și Anto-CIIC, un proiect de digitalizare a primăriei.

Desigur, avem și proiecte mai mici, dar care au relevanță. Vom continua modernizarea punctelor gospodărești, acele insule ecologicce, vom avea un centru de colectare prin aport voluntar –de fapt unul de mici dimensiuni și unul de mari dimensiuni, astfel încât să fie mai facilă colectarea, de asemenea vom pune panouri fotovoltaice pe clădiri publice – 13 clădiri publice. Vom continua cu aceste investiții pentru energie verde, energie regenerabilă.

Reporter: Ce inițiative aveți în vedere în domeniul social?

Dan Tarcea: Și în domeniul social aven proiecte, vom extinde Centrul de servicii socio medicale de pe strada Aviator Bădescu, un proiect vizează un adăpost pentru victimele violenței domestice, o hală dotată pentru servicii cultural-educative și sportive pentru zona Pata Rât, acestea sunt proiecte multianuale, pe care le începem anul acesta și care vor fi finalizate, o parte, în 2023.

Dacă discutăm de Pata Rât, prin intermediul ADIZMC (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj), unde Primăria Cluj-Napoca este coordonator, alături de celelalte primării, prin fonduri norvegiene am reușit să achiziționăm apartamente pentru persoanele care locuiesc acolo. 34 de familii au fost deja mutate în apartamente, care sunt dotate integral cu toate funcțiunile și utilitățile și de asemenea, în 2022 ne-am propus să cumpărăm prin fonduri norvegiene încă 31 de apartamente. Până în acest moment sunt achiziționate 27 de apartamente, mai trebuie achiziționate încă patru și estimarea noastră este că până la jumătatea anului 2023, alte 31 de persoane, de familii, în baza unor criterii, vor fi mutate în aceste apartamente. Practic le dăm o șansă celor care își doresc să iasă din această stare de marginalizare. Aceste apartamente sunt în zona metropolitană, în Cluj, Florești, Gilău, Apahida, pentru că am încercat să nu enclavizăm și să nu le cumpărăm pe toate într-un singur loc, pentru a putea să îi integrăm pe cei de acolo în societate. De asemenea, un număr de peste 50 de copii sunt duși în fiecare zi la școală, și li se asigură și o masă caldă, astfel încât să îi scoatem din starea de marginalizare. Sunt și câteva rezultate foarte bune pentru că din acești copii, patru sau cinci copii sunt deja premianți, în clasele lor.

Tot în domeniul social avem Serviciul de subvenționare a chiriilor, aici discutăm de subvenția pentru persoanele care nu reușesc și nu pot să își plătească o chirie la Cluj. Sunt 303 contracte de închiriere de la începutul acestui program, în acest an vom avea o hotărâre prin care vom prelungi durata – de la trei la cinci ani – în care să acordăm această subvenție la plata chiriei.

Cea mai mare creștere a bugetului pe care o avem în 2023 este pentru DASM, Direcția de sănătate publică a noastră, a primăriei, pentru că trebuie să fim un oraș incluziv și doar așa vom putea merge mai departe, să eliminăm extremele, decalajele.

Legat de proiectele majore de infrastructură, mai avem încă trei străzi pe care le vom finaliza în acest an, discutăm de investiții de peste 100 milioane lei, pe strada Giuseppe Verdi, continuare la strada Valea Fânațelor, de asemenea Valea Seacă și Valea Chintăului, unde vor începe lucrările în această primăvară.

Reporter: Ce proiecte aveți în vedere în domeniul educației, anul acesta?

Dan Tarcea: Păstrăm politicile publice în ce privește infrastructura educațională și susținerea educației. Peste 20% din taxele și impozitele pe care le plătesc clujenii merg în finanțarea complementară a învățământului. Discutăm de investiții precum o creșă nouă pe strada Negoiu sau în Parcul Feroviarilor, în Dâmbul Rotund, modernizarea sau extinderea Școlii Gimnaziale Traian Dîrjan, supraetajare clădire Școala Ion Creangă, sau școală generală în cartieruol Bună Ziua, un hub educațional în Borhanci, deci investim în această zonă, a educației. De asemenea, vom păstra și voucherele educaționale pentru ajutarea profesorilor, ca să poată să predea într-un format online, pentru creșterea competențelor digitale. Sigur, tot în acest domeniu, îi premiem pe cei care au reușit să obțină rezultate bune la învățătură, bursele școlare rămân și acestea, programul O masă caldă – aici sunt patru școli- continuă, programul de gratuitate la transportuol în comun, continuăm programul autobuzelor școlare dedicate pentru transportul elevilor. Peste 120.000 de copii transportăm în fiecare an, din clasele 0-4. Mai trebuie amintit și concursul pentru tinerii cercetători în știință și inginerie, care va continua, de asemenea. În ce privește Centrul pentru tineret care s-a deschis pe strada Iuliu Maniu, elevii și studenții sunt nucleul acestei inițiative, pentru ei este dedicat acest centru. Generația tânără reprezintă viitorul oricărui oraș și ne dorim să încurajăm tinerii să participe la viața comunității noastre.

Reporter: Credeți că vor fi afectate unele proiecte din cauza crizei pe care o traversăm, mai exact din cauza scumpirilor?

Dan Tarcea: De la an la an s-au scumpit prețurile la materialele de construcție, iar până în acest moment am făcut față acestor creșteri, am avut întârzieri, dar nu am avut sincope. Am avut proiecte la care a trebuit să facem de mai multe ori actualiări a indicatorilor tehnico-economici pentru a ține pasul cu creșterile de preț, ne-a ajutat aici și legislația națională care ne-a permis să facem anumite indexări în baza unor calcule și a unor reglementări foarte clare. Dar eu sper totuși ca la un moment dat să se oprească aceste creșteri, pentru că, evident, nu fac bine niciunui buget. Am avut foarte mare grijă în momentul în care am constituit acest buget, să fie unul care să ne permită să finalizăm proiecte începute. Pe parcursul anului cu siguranță vor mai fi proiecte la care va trebui să facem actualizări ale indicatorilor, pentru a ține pasul cu prețurile.

Interviu realizat de Anca M. COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut