Parada de la Cluj-Napoca, „virusată” de pasul strâmb al jandarmilor

Ziua Națională a României a fost marcată la Cluj-Napoca, miercuri, printr-un ceremonial organizat la Statuia lui Mihai Viteazul și o paradă militară ce s-a desfășurat pe traseul strada Regele Ferdinand-strada Horea.

Sute de militari şi angajaţi ai instituţiilor de ordine și siguranță publică și-au prezentat maşinile de luptă şi de intervenţie. Transportoare blindate, autospeciale din dotarea MApN, Jandarmeriei, Poliţiei, SRI şi Pompierilor au făcut deliciul clujenilor care au asistat la manifestări. Din păcate, parada militară a fost umbrită de modul dezastruos în care s-a prezentat detașamentul Inspectoratului Județean de Jandarmi. Pe parcursul defilării, jandarmii au dat dovadă de totală nepregătire și lipsă de respect pentru momentul solemn dedicat Zilei Naționale.

Festivitățile au debutat la ora 11 cu o slujbă de Te-Deum ce a avut loc în Catedrala Mitropolitană. De la ora 12, la Monumentul Voievodului Mihai Viteazul din Cluj-Napoca a avut loc ceremonialul militar care a cuprins prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă, după care a fost intonat Imnului Național al României.

Prefectul județului Cluj, Tasnádi István-Szilárd a dat citire apoi mesajulului transmis românilor de premierul Nicolae-Ionel Ciucă cu ocazia zilei de 1 Decembrie.

Prezent la festivități, primarul Emil Boc a ținut să arate că Ziua de 1 Decembrie este pentru fiecare român „un moment de retrospectivă, de omagiu adus acelora care au făcut România Mare, un moment de mândrie că suntem români dar și un moment de perspectivă și de gânduri pentru viitor”. „Unii spun că România Mare a fost un cadou făcut de Marile Puteri, unii spun că a fost un miracol, unii spun că a fost anul astral al Românie. În realitate, Unirea de la 1918 este, dacă este să-l parafrazăm pe Nicolae Bălcescu, produsul de 1000 de ani al lucrării poporului român asupra lui însuși. De fapt Unirea nu a apărut din senin, a fost produsul a secole de istorie, de credință, de limbă și de dorință de a trăi împreună. Cei care spun că a fost ușor le reamintim faptul că încă din 1914 două provincii istorice, Basarabia și Bucovina, erau în război după care în 1916 România a intrat în Război iar în decembrie 1916, Guvernul României și Casa Regală s-au dus la Iași în vremuri de restriște. Apoi Armata Română în colaborare cu Armata Franceză a reușit la Mărășești și Oituz să readucă speranța victoriei. Cei care spun că a fost ușor să nu uite că românii au plătit cu prețul sângelui și al jertfei Unirea de la 1918”, a precizat Boc.

Edilul a spus că acum, la 103 ani, șansa românilor este de a-și menține acasă elitele și talentele și să-i aducem acasă pe cei care au plecat. „Au plecat din motive economice și niciun român nu mai trebuie să părăsească România din motive economice. Acesta este cel mai important proiect de țară, acum la 103 ani de la Unire”, a menționat Boc.

Manifestările consacrate împlinirii a 103 de ani de la desăvârşirea unităţii naţionale au continuat cu depuneri de coroane de flori la Monumentul „Mihai Viteazul” din partea reprezentanților autorităților clujene. A urmat apoi parada militară, organizată de Divizia 4 Infanterie ‘’Gemina’’. Clujenii prezenți la festivități s-au strâns pe trotuarele dintre magazinul central și Camera de Comerț pentru a-i vedea pe militarii Diviziei 4 Infanterie „Gemina” și tehnica din dotarea marii unități cu sediul la Cluj-Napoca. Dispozitivul de defilare a fost constituit din blocuri de paradă, organizate pe detaşamente, cu trupe şi tehnică ale Ministerului Apărării Naţionale și Ministerului Afacerilor Interne.

Comandantul paradei a fost maiorul Ionel Țăran, șef birou planificare operații la comandamentul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”. Ofițerul este absolvent al masterului de conducere interarme forțe terestre și a participat în 2012 la o misiune de stabilitate în teatrul de operaţii din Afghanistan.

Maiorul Ionel Țăran a urmat o carieră militară de excepție de la comandant pluton până la șef birou planificare operații la Comandamentul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.

Defilarea, deschisă de Drapelul de Luptă al R 317 ISR „Vlădeasa”

Defilarea a fost deschisă de Drapelul de Luptă al Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”, simbol al onoarei, gloriei și vitejiei militare, purtat cu mândrie de militarii regimentului iar primul pluton din blocul de paradă a fost format din militari ai Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”, comandați de locotenent Paul Hosu. A urmat Detașamentul Mixt format din militari ai Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andei Mureșianu” și ai Batalionului 7 Aruncătoare Proiectile „General Vasile Danacu”. Regimentul, înființat în iunie 1989, este marea unitate specializată în apărarea antiaeriană a forţelor şi mijloacelor Diviziei 4 Infanterie „Gemina”. Unitatea are în dotare rachete antiaeriene din înzestrarea Forţelor Terestre de tip: KUB, OSA, CA-94 și CA-95.

Prin fața clujenilor au mai tecut militari ai Batalionului 55 Comunicații și Informatică „Napoca”.

Totodată, au putut fi văzuți jandarmii din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi și angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram Iancu”. Din păcate, jandarmii clujeni s-au prezentat la defilarea dedicată Zilei Naționale total nepregătiți. Lipsa cadenței și nesincronizarea picioarelor cu a brațelor așa cum prevede regulamentul de instrucție dădea impresia că jandarmii se află la făcut sectorul în curtea unității și nu în timpul prezentării onorului.

Prestația lor a atras atenția conducerii Jandarmeriei Române, care a ținut să-și ceară public scuze pentru modul în care s-a prezentat plutonul de defilare la ceremonia organizată în municipiului Cluj Napoca. „Ziua Națională este un moment important pe care-l tratăm cu seriozitate și solemnitatea cuvenită, iar astfel de momente, care denotă lipsa de pregătire, sunt de neacceptat. În plan intern se vor face verificări asupra modului de selecție și antrenament al militarilor care au făcut parte din acest pluton”, a transmis Jandarmeria.

Scuzele Jandarmeriei nu sunt suficiente ținând cont de gravitatea gestului jandarmilor clujeni. Modul în care au înțeles jandarmii să trateze evenimentul constituie o ofensă adusă Zilei Naționale, care alături de stemă, imn și monedă constituie simbolurile țării. De aceea se impun măsuri mult mai dure pentru cele întâmplate și nu simple scuze.

Tehnica de luptă, atracția paradei

Atracția Paradei militare de la Cluj-Napoca a constituit-o defilarea cu tehnică de luptă și cu mijloace de intervenție. Cei prezenți la manifestări au putut vedea  transportoare blindate de luptă, aflate în dotarea Batalionului 317 Vlădeasa. Acest vehicul dispune de tracţiune integrală 4×4 și de sistem amfibiu propulsat pe apă cu ajutorul unui hidrojet (având viteza maximă de 8 km/h pe apă). În partea frontală a autovehiculului se află un troliu pentru auto-scoatere şi placă de spargere val pentru deplasarea pe apă. Acestea sunt echipate cu instalații contra incendiilor, cu capse pirotehnice și instalații de filtro-ventilație împotriva prafului radioactiv, 

Acest tip de transportor este dotat cu două mitraliere, una de calibru 14,5 mm și una de calibru 7,62 mm.

TAB-ul ZIMBRUL

De asemenea, au mai fost prezentate trei transportoare blindate B-33 „ZIMBRUL”, din dotarea Batalionului 811 Infanterie „Dragonii Transilvani”. Acestea sunt înzestrate cu mitralieră calibru 14,5 mm și o mitralieră calibru 7,62 mm. Transportoarele au un sistem de lansare a grenadelor fumigene compus din 6 instalații ce ajută la mascarea transportoarelor. De asemenea, au un sistem de protecție contra armelor de distrugere în masă. 

Pe timpul defilării cerul a fost survolat de aeronave ale Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Dispozitivul de zbor a fost format din elicoptere IAR 330 PUMA și IAR 330 SOCAT precum și avioane MIG 21 LANCER.

Dispozitivul de defilare cu tehnică de luptă și de intervenție a fost încheiat cu cele mai performante vehicule aflate în dotarea pompierilor, jandarmilor, poliţiştilor clujeni și a Serviciului Române de Informații. Inspectoratul Poliției Județene Cluj a prezentat de Ziua Națională a României, motocicletele BMW şi Dacia Logan MCV, echipate cu mijloace de comunicații și avertizare sonoră. 

SRI a prezentat autospeciala de intervenție, cu 4 luptători, cu rolul de ripostă imediată, evacuare și izolare a zonei în situația producerii unui incident de natură teroristă și autospeciala de inetrvenție pirotehnică.

Simbolistica zonei în care a avut loc parada militară

Simbolistica zonei în care a avut loc parada militară de Ziua Națională la Cluj-Napoca este orientată spre trei mari personalități ale istoriei naționale care au avut legătură cu ideea de unitate a românilor. Este vorba de Mihai Viteazul, Horea și Regele Ferdinand.

După 1990 manifestările dedicate Zilei Naționale au avut loc în Piața „Avram Iancu”, iar parada militară se desfășura pe traseul Bulevardul Eroilor-strada Dorobanților. A fost ales acest traseu pentru ca militarii să poată prezenta onorul spre dreapta, la personalitățile ce asistau la paradă de pe scările Teatrului Național. Au fost voci însă care au criticat această formulă deoarece militarii în timp ce se deplasau spre strada Dorobanților erau practic cu fața spre Teatrul Național și cu spatele spre Statuluia lui Avram Iancu și Catedrala Ortodoxă, gest deloc potrivit.

În acest an s-a ales ca loc pentru defilare să fie traseul strada Regele Ferdinand-strada Horea. De data aceasta, militarii ce vor constitui detașamentul de defilare vor da onorul spre Statuia lui Mihai Viteazul deoarece reprezentanții autorităților județene și locale se vor asista la parada din zona monumentului.

Regele Ferdinand

Traseul pe care se va desfășura defilarea are o încărcătură simbolică deosebită. Odată avem strada Regele Ferdinand sau „Întregitorul de ţară”.

Regele Ferdinand I a fost suveranul sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire din 1918, cel mai important act din istoria poporului român. 

La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand I a fost încoronat Rege al tuturor românilor, alături de Regina Maria, în timpul slujbei oficiate de Patriarhul Miron Cristea au fost sfinţite coroanele şi au fost binecuvântaţi Suveranii, iar afară, Regelui şi Reginei li s-au aşezat pe umeri purpura şi hermina, iar pe creştet, coroanele.

În discursul său, Regele Ferdinand a spus: „Punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei romane, coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioasele lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională, şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas şi o simţire, de la Tisa până la Nistru şi până la Mare.”

În anii care au urmat Marii Uniri, domnia Regelui Ferdinand a însemnat unificarea administrativă, proclamarea sufragiului universal, egal, direct şi secret şi reforma agrară din 1921.

Însă cea mai importantă realizare din perioada domniei Regelui Ferdinand este considerată noua Constituţie a ţării, din martie 1923, un act fundamental care oferea ţării un excelent cadru juridic de dezvoltare.

Mihai Viteazul

Un alt element simbol de pe traseul de defilare este Statuia lui Mihai Viteazul.

Voievodul a înfăptuit cea dintâi Unire şi astfel a ajuns un precursor important al unificării românilor.

Mihai Viteazul domnul Țării Românești  (1593-1601), al Transilvaniei  (1599- 1600) şi al Moldovei (1600). 

Voievodul a reușit să efectueze prima unire politică a celor trei țări române sub o singură domnie. În toamna anului 1599 Mihai pătrunde în Transilvania, învinge oastea ardeleană la Şelimbăr (18 octombrie 1599) şi intră în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599. În mai 1600, Mihai cucerește Moldova, invocând ca motiv alianța lui Ieremia Movilă cu turcii și tătarii. A cerut împăratului recunoașterea stăpânirii asupra Ardealului, Moldovei și Țări Românești, pentru el și fiul său. Odată înfăptuită, unificarea sub Mihai Viteazul a declanșat procese istorice latente ce izvorau din evoluția societății europene care cunoaște o afirmare a conștiinței etnice.

Horea

Defilarea de la Cluj-Napoca dedicată Zilei Naționale s-a încheiat pe strada Horea.

Liderului Răscoalei de la 1784-1785 i s-a atribuit, în special de către presa europeană, ideea de a reface Dacia, fiind chiar numit “Rex Daciae”.

Cosmin PURIȘ