Osemintele a încă 10 deținuți politici, descoperite și recuperate din cimitirul de la Periprava

Cercetările de arheologie judiciară din cimitirul deținuților politici de la Periprava, desfășurate în perioada 5-16 iulie, organizate de Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din  România (AFDPR), împreună cu Fundația Doina Cornea și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au dus la descoperirea și recuperarea osemintelor a încă 10 deținuți. În cele opt campanii desfășurate până în prezent au fost recuperate în total rămășițele pământești a 64 de deținuți politici.

Prima campanie, în cimitirul de la Periprava, a fost organizată de Institutul de  Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în 2015, sub mandatul președintelui executiv Radu Preda, după ce, în 2013, aici fuseseră executate sondaje preliminare, fără a fi însă sesizate instituțiile  abilitate ale statului (Procuratura, Poliția, Medicina Legală). Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele  deținuților politici decedați în colonia de muncă de la Periprava, în perioada anilor 1959 – 1964, a fost stabilită pe baza informațiilor obținute de la localnicii mai în vârstă și de la câțiva foști angajați ai coloniei penitenciare.

„În campania arheologică recent încheiată au fost executate și cercetate trei unități de  săpătură sau secțiuni arheologice, suprafața însumată a  acestora fiind de 110,32 metri pătrați. În aceste secțiuni au fost identificate și cercetate 13 morminte, dintre care 11 aparțineau unor deținuți, fiind extrase și recuperate osemintele a 10 defuncți. Opt înhumări au fost practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o  groapă comună ce conținea scheletele a două persoane. În cazul unui mormânt s-a observat că  groapa de înhumare a fost cândva deranjată sau redeschisă, rămășițele pământești ale defunctului fiind scoase. Două morminte mai vechi, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțineau unor localnici, unul fiind al unui copil nou-născut. În aceste cazuri osemintele au fost lăsate nederanjate in situ, fiind doar înregistrate în lista mormintelor depistate” – au anunțat cercetătorii.

În cele opt campanii de săpături derulate până în prezent la Periprava au fost executate și  cercetate 22 de secțiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 72 de morminte. Dintre acestea, 66 aparțin unor deținuți, iar șase morminte, nemarcate la suprafața solului, au aparținut unor localnici decedați în ultimele decenii, despre unii cunoscându-se că s-au sinucis și au fost  îngropați în zona necropolei deținuților.

„Din mormintele deținuților au fost recuperate rămășițele pământești a 64 de persoane, în două constatându-se lipsa scheletelor. Conform unor informații, această situație se explică aceea că familiile acelor defuncți au avut cândva posibilitatea să afle locurile unde au fost înhumați, reușind astfel să-i dezgroape și să le recupereze osemintele. În cazul celor 64  de deținuți ce au fost deshumați până în prezent, 60 au fost înhumați în gropi individuale și patru în două gropi comune” – precizează cercetătorii.

Conform informațiilor documentare existente și mărturiilor unor foști deținuți politici, decesele din lagărul de muncă forțată de la Periprava au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile și a asistenței  medicale, de accidentele intervenite pe fondul condițiilor de muncă istovitoare și de regimul de  detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior. Unii  dintre deținuți au fost uciși și prin împușcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puțin 124 de deținuți, în majoritate politici, dar și de drept comun.

Potrivit cercetătorilor, majoritatea defuncților au fost depuși în morminte dezbrăcați, în sicrie confecționate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfășurate în rogojini de stuf și legate cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor recuperate a fost una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. În puține cazuri au fost găsite și câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, ceea ce duce la presupunerea că trupurile acelor defuncți „au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării”.

„Pentru cele 10 scheletele de deținuți care au fost descoperite și recuperate în cursul acestei campanii s-a urmat procedura legală, specifică metodologiei și normelor de cercetare  criminalistică. Osemintele defuncților, după ce au fost analizate, fotografiate și descrise in situ, au fost demontate și extrase în prezența unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După efectuarea expertizelor medico-legale și antropologice, acestea vor fi transferate pentru analize genetice la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București, unde urmează să se  stabilească ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmărește identificarea morților prin  compararea ADN-ului obținut din resturile scheletice recuperate cu cel al rudelor și urmașilor în viață ai victimelor” – precizează cercetătorii.

Cercetările de anul acesta au fost efectuate de un colectiv de arheologi alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator și responsabil științific al șantierului; Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj), Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud), Gabriel Rustoiu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) și Horațiu Groza (Muzeul de Istorie Turda) – același colectiv care, începând din anul 2015, a desfășurat cercetarea sistematică a acestui sit funerar pentru căutarea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților morți în lagărul comunist. Investigațiile s-au desfășurat în prezența procurorilor însărcinați cu cercetarea cazului, asistați de un specialist criminalist și un medic legist. La cercetări au participat și Leontin Horațiu Iuhas și Marius Oprea, președintele, respectiv vicepreședintele Fundației Doina Cornea, și Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, care a fost el însuși încarcerat la Periprava. Finanțarea campaniei arheologice a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de Fundația Doina Cornea, fondurile provenind din donații particulare.

AFDPR face un nou apel către acei urmași ai victimelor decedate în lagărul de la  Periprava, care nu au fost încă identificați, să-l contacteze pe responsabilul cercetărilor arheologice, Gheorghe Petrov (tel. 0721 400 396), în vederea îndrumării lor către autoritățile care au în sarcină stabilirea identității osemintelor recuperate.

M. TRIPON