„Ore astrale” la ASTRA Dej

În anul 2016, cu prilejul conferinței „Istorie și prezent. Semnificația actuală a Marii Uniri din 1918”, care a avut loc la Dej, academicianul Ioan Aurel Pop spunea că „fiecare generație își rescrie trecutul”. Cuvinte care puteau constitui motto-ul reuniunii astriste de la sfârșitul săptămânii trecute, reuniune dedicată principalelor patru evenimente care au marcat istoria Despărțământului „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA. Este vorba despre Adunările Generale ale Asociațiunii, care s-au desfășurat în urbea de pe Someș, organizate de Gavril Man (1882), Teodor Mihali (1910), Dan Mârza (1992) și Radu Gavrilă (2004).

Desfășurat la Cercul Militar, sub genericul „Orele astrale ale ASTRA Dej”, evenimentul s-a bucurat de prezența președintelui și vicepreședintelui Asociațiunii ASTRA, prof. univ. dr. Dumitru Acu și Dumitru Boțan, precum și a președinților despărțămintelor din Alba Iulia, Gherla, Năsăud, Reghin și Șomcuta Mare. Amfitrion și moderator al reuniunii a fost ec. dr. Radu Gavrilă, președintele ASTRA Dej.

Momentele de evocare a istoriei astriste dejene și a biografiei președinților care au contribuit și au organizat, impecabil, adunările generale din Dej (între care se numără și cea de a 100-a adunare, în 2004), ilustrate cu documente, fotografii, înregistrări audio și video din arhiva despărțământului, urmate de decernarea unor „Diplome de Recunoștință” astriștilor și colaboratorilor meritorii în activitatea culturală dejeană, completate cu momentele muzicale oferite de Petra Grad și o expoziție de carte veche, au contribuit la reușita serii, adăugând noi stele „orelor astrale ale ASTRA Dej”. Desigur, nu au lipsit nici alocuțiunile și felicitările rostite cu acest prilej.

În urmă cu 161 de ani, la 23 octombrie/ 4 noiembrie 1861, la Sibiu avea loc prima ședință dedicată constituirii Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). S-a deschis, atunci, un drum nou către cultură și educație, destinat mai multor categorii ale populației din Transilvania. Asociațiunea ASTRA era rodul muncii asidue datorat unor cărturari români, între care: arhiepiscopul și mitropolitul Alba-Iuliei, Alexandru Sterca-Șuluțiu, episcopul Andrei Șaguna, George Barițiu, Nicolae Popea, Timotei Cipariu, Ioan Pușcariu, Ioan Bran de Lemeni, Ioan Aldulean, Iacob Bologa, Ioan Rațiu, Nicolae Stoia, Ioan Nemeșiu, Ilie Măcelariu, Axente Sever, Ioan Hannia, Ioan Onițiu, Antoniu Veștemean, Ioan Codru, Ioan Pinciu, Visarion Roman.

Rolul Asociațiunii a fost bine definit chiar de la început și cuprindea numeroase aspecte care aveau să contribuie fundamental la ridicarea nivelului de cultură și educație în mediile românești din Transilvania: „cultivarea patriotismului, dorința de cunoaștere științifică și spirituală, diseminarea literaturii române și susținerea autorilor români, necesitatea de a pune bazele unor așezăminte de cultură în mediul rural și mic urban, fondarea de noi publicații în limba română și a unor biblioteci, acordarea unor burse de studiu celor care manifestau interes pentru studiul aprofundat în domeniile legate de științe, dar și susținerea celor care doreau să practice meserii”. Nu în ultimul rând, era recunoscut rolul crucial al dezvoltării economiei și agriculturii întru ridicarea nivelului de trai, în acest sens fiind înființate numeroase bănci populare și asociații agricole.

La începutul anului 1990, vechii astriști, dar și o pleiadă de tineri intelectuali, au reactivat Asociațiunea, aproape simultan fiind reînființate mai multe despărțăminte din țară. În aprilie 1990, după 47 de ani de ostracizare, a avut loc la Sibiu prima Adunare Generală, prilej cu care a fost ales ca președinte al ASTRA preotul prof. univ. dr. Dumitru Abrudan. În 1992, la Adunarea Generală desfășurată la Dej, în fruntea Asociațiunii a fost ales prof. dr. Dumitru Acu.

În prezent, ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor țării, peste 70 de despărțăminte, între care, cele mai active sunt în Iași, Blaj, Dej, Năsăud, Carei, Sebeș, Reghin, Șomcuta Mare, Codlea, Alba Iulia, Târgu Lăpuș. Iar ca o concluzie la acest eveniment de suflet al astriștilor dejeni, din 4 noiembrie, nu pot decât să-l citez pe președintele ASTRA, prof. univ. dr. Dumitru Acu: „Cea mai longevivă asociație culturală din România își continuă misiunea și după 161 de ani de existență”.

Adică, ASTRA a fost și va mai fi!

M. VAIDA