Opera Națională Română Cluj-Napoca | ”Traiano in Dacia”, capitol din istoria noastră spirituală

Recenta premieră a Operei Naționale clujene propune inedite întâlniri, noutățile fiind și multe, și semnificative. Încep cu Giuseppe Nicolini și opera ”Traiano in Dacia”, operă ce readuce în memoria afectivă o pagină din istoria devenirii noastre naționale și spirituale și, nu în ultimul rând, cunoașterea unor voci tinere pe care ne dorim să le reascultăm, mă refer la Alexandru Costea, Andreea Marin, Tiberiu Szasz, Janetka Hosco, dar și membrii Opera Youth Choir și din cadrul Asociației Terra Dacica Aeterna, ai Ansamblului Coregrafic Nimfe Dace (asistent regie și coregrafie Alexandra Ciurbe). Aceștia sunt tinerii. Veteranii scenei lirice clujene sunt David Crescenzi (dirijor), Mihaela Sandu (regia artistică), Anca Pintilie (scenografia), Flaviu Mogoșan (dirijor cor), tenorul Ștefan von Korch și basul Corneliu Huțanu.

Nu insist mult asupra subiectului, cu acțiunea plasată la Sarmizegetusa, Dacia la începutul celui de-al II-lea secol d. Hr. Prefer să mă opresc asupra altor date, esențiale în înțelegerea noului op scenic.

Relevant este și următorul aspect, cel al recuperării, adaptării și reviziei manuscrisului la ”Traiano in Dacia”, implicare totală a Maestrului Enrico Primo Cannata, o muncă laborioasă, minuțioasă, cu urmările scenice cunoscute.

Giuseppe Nicolini (1762-1842, Piacenza) este contemporan al mult mai cunoscuților Cimarosa, Paisiello, Giuseppe Farinelli, Nicola Manfroce, Niccolo Zingarelli sau Saverio Mercadante. Compune cca 45 de opere, majoritatea cu tematică istorică, specifică timpului-”Trionfo di Cesare”, ”Carlo Magno”, ”La Clemenza di Tito”, ”Conquista di Granata”, ”Giulio Cesare nelle Gallie”, ”Mitridate”, „Tamerlano”, ”Ira di Acchile”, ”Conquista di Malacca”…-, cea mai cunoscută rămânând ”Traiano in Dacia”-libretul Michelangelo Prunetti-, cu premiera la 3 februarie, 1807, pe scena Teatro di Torre Argentina. Succesul a fost imediat, opera bucurându-se de multe puneri în scenă. Datorate unui text muzical briliant, momente vocal-solistice de virtuozitate și vă propun doar câteva începând cu ”Ah! se mi lasci, o cara”/Decebalo, ”Vedra che in van persiste”/Traian/corul, ”Taci, speitato, invane”/Colmira, ”Non curo un amante”/Armonda, ”Sommi Dei, chei voi leggete”/Traian/corul, ”Vago gentil sembiante”/Massimo, apoi cvartetul ”Gelia, mani io sento fra voi amato”, recitativele ”Deh si conservi quest ultima speranza” și ”Si Traian la clemenza”, duetele ”Il braccio, mio guerrieri”/Decebao-Traiano și ”Tergi, que tuoi bei ra”/Decebalo-Colmira, finalurile celor două acte, ”Il genitor t inganna”/actul I, respectiv ”Viva il Tebro, e viva Roma”/finalul actului 2 și al operei.

Echipa artistică-David Crescenzi și Orchestra ONR Cluj-Napoca, Mihaela Sandu, Anca Pintilie, Flaviu Mogoșan/selecție riguroasă a vocilor pentru cor, toți studenți ai ANMGD, experimentații Ștefan von Korch, Corneliu Huțanu și Tiberiu Szasz-a făcut un lucru admirabil, transformând ”Traiano in Dacia” într-un succes, așteptând cu interes programările în viitoarea stagiune.

Soprana Andreea Marin a câștigat de-a lungul anilor premii naționale și internaționale, care i-au adus invitații pe importante scene festivaliere, cum sunt ”George Enescu” sau ”Eurochestries”, plus recitaluri pe scene lirice din Germania, Franța, Elveția și România. Mezzosoprana Janetka Hosco studiază în prezent canto clasic în cadrul ANMGD-ului din Cluj-Napoca, clasa lector univ. dr. Florin Estefan.

Tenorul Tiberiu Szasz (absolvent al ANMGD Cluj-Napoca, studii canto licență și master, membru al Corului ONR) a putut fi urmărit în recenta premieră cu ”La fanciulla del West”/Harry, reținând și prezențele în ”Turandot”/”Principe di Persia sau ”Evgheni Oneghin”/Triquet, voce tot mai des ascultată, pe care am apreciat-o și de data aceasta.

Remarcați Orchestra: Adriana Suciu/oboi, Cosmin Crăciunescu/clarinet, Dana Berci/flaut și Daniel Dumitrescu/corn.

România are un…Philippe Jaroussky!

Surpriza serii a fost să fie contratenorul Alexandru Costea (Decebalo în operă), voce rară, voce de care trebuie avut mare, mare grijă. Dar și voce care trebuie cultivată în continuare, numai că…Unei asemenea voci îi lipsește, în România cel puțin, repertoriul. Iată ce mă face să afirm că viitorul lui Alexandru Costea este mai sigur peste hotare, acolo unde există și repertoriu, și interes (Franța, Italia, Anglia) și programe muzicale specifice vocii. În țară ar putea cânta cel mult în ”Carmina Burana”, prea puțin la calitățile vocal-scenice pe care le are.

Și da, pot afirma fără să greșesc, România are un Philippe Jaroussky!

Traiano in Dacia” intră în repertoriul curent al Operei Naționale clujene, intră cu aplauze la scenă deschisă, în fața unui săli pline, așa cum ne-o dorim să fie și în stagiunile următoare.

Demostene Sofron

Sursă foto: Nicu Cherciu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut