O nouă „abrambureală” în educație?

Intenția guvernanților de a împărți Legea educației în două – o lege pentru învățământul preuniversitar și una pentru învățământul superior, este considerată oportună de unii dintre cei care lucrează în sistem și de către elevi. Nu același lucru se poate spune când vine vorba de unii politicieni din opoziție, care atrag atenția că nu este cazul să „abramburim” din nou un domeniu în care s-au făcut, de-a lungul timpului, o mulțime de modificări.

Liberalii argumentează de ce există deschidere în sensul unei noi legi și de ce nu, chiar două, separate.

„Au trecut 11 ani de când actuala lege a educației este în vigoare și pot să vă spun că în acest timp s-a intervenit foarte mult asupra proiectului inițial de lege. În legislatura trecută am făcut parte din Comisia de învățământ a Camerei Deputaților și în cei 4 ani de mandat am dezbătut sute de proiecte care modificau Legea nr.1/2011. O nouă lege poate armoniza tot ce este în prezent și în același timp să răspundă provocărilor viitorului.

În plus avem și proiectul România Educată unde știm că au fost consultați toți cei interesați.

Cât despre necesitatea dezbaterii unei modificări a legii, sunt sigur că acest lucru se va întâmpla fiindcă în mandatul domnului ministru Cîmpeanu am văzut o deschidere din partea MEN în ceea ce privește dialogul cu factorii implicați. În prezent există doar o declarație a domnului Cîmpeanu despre acest subiect. Personal nu văd de ce nu ar fi oportun să avem două legi, însă cel mai bine este să așteptăm publicarea unui proiect pentru a vedea care sunt argumentele pentru care se dorește acest lucru”, a spus deputatul PNL de Cluj, Sorin Moldovan.

“Legea educației naționale nr. 1/2011 este unul dintre progresele reale și pozitive înregistrate de România în ultimele 3 decenii. Din păcate, intervențiile ulterioare, mai ales prin multiple OUG, au făcut mai mult rău decât bine. Dacă ministrul Educației își dorește o nouă lege, ar trebui să pornească de la forma inițială a Legii 1/2011, care să fie actualizată la evoluțiile din ultimii 11 ani”, a declarat, la rândul său, deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin.

În schimb, deputatul USR de Cluj, Oana Murariu, consideră că este mai mult decât evident că ministrul Educației caută să ne distragă atenția de la problemele grave cu care se confruntă sistemul în acest moment. „Cu o gestionare extrem de proastă a situației pandemice, domnul Sorin Cîmpeanu este printre oile negre ale guvernului de la începutul mandatului. Și pentru că ”amenințarea” cu o nouă lege a educației nu este de ieri de azi, ci de ani buni pe agenda ministrului, era nevoie de diversificarea mesajului. Pentru mine, declarația că avem nevoie de două legi, nu reprezintă decât o altă tergiversare, strategia tipică folosită de vechea clasă politică. Sunt de acord că este nevoie de reforme în educație pentru o funcționare mai bună și mai eficientă a sistemului, așa cum și justiția trebuie reformată, dar și alte domenii. În contextul actual, mă așteptam însă la o strategie din partea domnului Cîmpeanu prin care să ne vorbească de măsuri pentru campania de testare, pentru rezolvarea orelor pierdute, pentru reducerea impactului emoțional asupra elevilor și profesorilor sau pentru concursuri corecte. Prin acest tip de discurs, actualul guvern ignoră însă problemele reale, reducând și mai mult încrederea în capacitatea și buna-credință a celor de la PSD și PNL de a găsi soluții în favoarea oamenilor, nu în propriul interes”, a declarat Oana Murariu.

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, subliniază că numărul actelor normative contează mult prea puțin, ceea ce contează este conținutul acestora. „Am văzut că Legea Educației Naționale care a fost adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvern în 2011 a fost modificată de zeci de ori în ultimul deceniu, deci probabil că această inițiativă are ca obiectiv și înlesnirea efectuării modificărilor legislative, în mod separat, pe cele două nivele ale sistemului educațional – pre-universitar si universitar. Nu sunt deloc sigur că e bine să persistăm în această direcție, adică să fie încurajată practica modificării permanente a legilor, în loc ca acestea să creeze cadre generale de funcționare și să permită și să impulsioneze dezvoltarea domeniului pe care îl reglementează.”, a declarat Sergiu Mișcoiu.

În opinia sa, adevărata reformă ar fi reorganizarea „constând în crearea unui minister al Învățământului Superior, Cercetării și Inovării, fiindcă cercetarea se realizează în cea mai mare parte în universități, iar inovarea este legată în mod firesc de calitatea pregătirii studenților de către universități. Educația, cercetarea și inovarea formează un tot unitar, iar regresul României în aceste domenii subfinanțate se datorează și nefericitei separări în ministere de tutelă diferite”.

Anca M. Colibășanu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut