Noi săpături arheologice în comuna Iclod

Am scris în titlu „noi săpături” fiindcă în comuna de pe Valea Someșului Mic aceste lucrări se derulează de peste 40 de ani, de când, sub conducerea profesorului de istorie Aurel Bulbuc, elevii școlii au scos la iveală adevărate valori istorice.

Nu întâmplător, în sediul fostului Cămin Cultural din vecinătatea Primăriei, în prezent funcționează Muzeul de Arheologie, cu o bogată colecție, cum multe orașe mari nu au. Dovezi arheologice care arată că pe aceste locuri au trăit oameni în urmă cu 6.000 de ani au fost descoperite recent la Iclod. Pe terenul unde urmează să se ridice o construcție industrială au apărut excavatoarele, arheologi, muzeografi, muncitori. Este vorba despre o operațiune de descărcare de sarcină arheologică, desfășurată în mod normal înaintea efectuării unor construcții.

Lucrările au început în luna iulie și s-au desfășurat pe o suprafață de aproximativ un hectar, la marginea unui sit istoric foarte cunoscut în România, din epoca neolitică. După decaparea suprafeței de pământ până la stratul arheologic au apărut și primele descoperiri. Cercetătorii au aflat astfel că pe terenul respectiv se suprapun două așezări, una neolitică, de acum aproximativ 6.000 de ani și alta celtică, din urmă cu circa 2.200 de ani, fiecare cu caracteristicile proprii.

În ce privește perioada neolitică, s-au descoperit urme de fortificații. Paul Pupeză, arheolog la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, a explicat că în vremurile trecute, locuințele se fortificau cu ziduri din lemn, iar cei mai înstăriți locuiau în zonele cele mai bine fortificate. Cel puțin trei inele de zid din lemn au fost găsite pe șantierul de la Iclod. De asemenea, s-au găsit morminte de inhumație, datând de acum aproximativ 6.000 de ani, atunci când apar primele vase de lut și unelte din piatră. În urma săpăturilor au fost descoperite schelete umane, având la cap sau la picioare vase, în care la vremea respectivă se puneau ofrande, pentru ca decedatul să le folosească în lumea de apoi, potrivit tradiției. Cercetările de specialitate urmează să stabilească dacă scheletele aparțineau unor bărbați sau unor femei, dacă decedații sufereau de anumite boli ale oaselor, ce anume se afla în vasele de ofrandă, respectiv băutură sau mâncare.

În apropiere s-a găsit o groapă menajeră. Acesta era locul unde, inițial, strămoșii noștri își îngropau mâncarea, neavând la dispoziție altă modalitate de păstrare. În timp, locul a devenit groapă de gunoi, unde se aruncau resturile menajere, obiectele care nu mai erau de folosință etc. Un craniu, posibil de bovină, a ieșit astfel din pământ, precum și multe resturi ceramice, care ar putea reconstitui vasele folosite de locuitorii de acum 6000 de ani.

Cercetătorii au avut surpriza plăcută să găsească, în aceeași zonă cercetată, urmele unei așezări celtice, din epoca fierului. Celții, care locuiau în aceste zone pe vremea dacilor, adică acum 2000 – 2200 de ani, au lăsat aici urmele unui cimitir de incinerație. Spre deosebire de locuitorii de epoca pietrei, celții ardeau trupurile celor decedați și le îngropau în urne, care erau îngropate în pământ alături alte vase de ofrandă, piese din fier etc.

Obiectele găsite la Iclod urmează să fie duse la muzeu, analizate, restaurate, conservate și, după caz, expuse pentru public. Aceste descoperiri sunt importante pentru că oferă informații despre trecutul teritoriului pe care locuim astăzi, despre trecutul oamenilor care locuiau aici acum 2.000 sau 6,000 de ani.

Cercetătorii  aflați pe teren au constatat cu satisfacție că lucrările agricole desfășurate în epoca modernă pe aceste locuri nu au deranjat urmele civilizațiilor trecute. În echipa  de la Iclod au efectuat cercetări arheologii Paul Pupeză, Malvinka Urák și Nagy Szabolcs, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Aceste săpături arheologice vor fi continuate și în viitor pe raza comunei Iclod, unde Primăria acordă o mare atenție descoperirii și popularizării valorilor istorice din zonă.

Szekely Csaba

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut