Noi discuții despre reforma administrativă

Reforma administrativă este necesară pentru dezvoltarea României, însă de ani buni asistăm doar la discuții. Căci soluțiile întârzie să apară.

Subiectul a fost readus în actualitate de către primarul Emil Boc, președinte al Asociației Municipiilor din România (AMR). El propune ca, după 2024, județele să se unească, iar fiecare să aibă cel puțin 800.000 de locuitori. Cea de-a doua idee a lui Emil Boc are în vedere desființarea comunelor sub 5.000 de locuitori, conform unor declarații făcute presei.

Această reformă s-ar putea realiza fie printr-o o lege adoptată de Parlament, pentru care este nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor fie prin reforma constituțională.

Ultima reformă administrativ-teritorială s-a realizat în România în 1968. Dacă propunerea lui Emil Boc ar deveni lege sau Constituția s-ar modifica in acest sens ar însemna la nivelul județului Cluj dispariția majorității comunelor, din cauza numărului mic de locuitori. S-ar desființa 67 de comune, inclusiv comune precum Iclod, Feleacu, Sâncraiu, Poieni.

Ar continua s-și desfășoare activitatea doar comunele Aghireșu, Apahida , Baciu, Florești, Gilău, Jucu, Mihai Viteazu, Viișoara.

Comuna cu cel mai mic număr de locuitori din județul Cluj este Ploscoș-616 locuitori.

Pe de altă parte, politicienii clujeni consideră că, dincolo de orice, această reformă trebuie urgentată, și că oricum s-a pierdut mult timp, din cauza crizelor pe care le-am traversat și pe care le treversăm în continuare.

„Reformele propuse de AMR sunt absolut necesare nu doar pentru reducerea costurilor administrative, ci și pentru creșterea eficienței în accesarea fondurilor europene. S-a văzut ce rezultat excelent a obținut Polonia după reorganizarea administrativă, devenind un campion european în accesarea fondurilor”, a spus deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin

În momentul de față avem probleme, în special în rândul localităților cu un număr redus de locuitori, cum ar fi proasta salarizare, lipsa de personal calificat și nu în ultimul rând dificultatea în a atrage fonduri europene. Reforma administrativă ar rezolva multe probleme și sunt de părere că dacă după 2024 va exista o majoritate guvernamentală solidă, precum avem astăzi, reforma se poate realiza. Problemele ce au ținut de pandemie, război și criza prețurilor la energie au făcut ca această reformă să nu fie o prioritate însă dacă lucrurile vor evolua bine, atunci și eu împărtășesc ideea domnului primar Boc de a face reforma administrativă după 2024”, a declarat deputatul PNL de Cluj, Sorin Moldovan.

„Subiectul reformelor administrative nu este o noutate, fiind un subiect dezbătut intens în ultimii ani.

Există deja cadrul legal pentru constituirea unor  Consortii administrative, a finanțării acestor inclusiv prin PNRR.

Însă, problema centrală a acestui subiect este, de fapt, asigurarea dezvoltării localităților, nu doar preluarea unor UAT-uri de către altele, fără a fi asigurată perspectiva dezvoltării viitoare a acestora.

Până în prezent au fost câteva încercări, dar care nu s-au finalizat, neputând demonstra cetățenilor eficientă acestor demersuri.

Da, cred că se impune o reformă administrativă, însă înainte, se impune o amplă dezbatere publică pe acest subiect, precum și un referendum.

Cetățenii trebuie să fie pateneri în acest proiect, în caz contrar, va fi încă un proiect eșuat care va crea un lanț de probleme majore, dacă ne referim doar la creșterea distanței dintre administrațiile locale și domiciliul acestora, dar sigur și multe altel”, a spus liderul PSD Cluj, Alexandru Cordoș.

“Se apropie de propunerea pe care am făcut-o noi, cu 16 regiuni de dezvoltare, care să aibă undeva spre un milion locuitori (cea cu super-județele). Și în același timp trebuie văzut care este propunerea dânșilor mai veche cu 5000 de locuitori, la nivelul unei comune. Spun acest lucru pentru că populația rurală a scăzut foarte mult în ultima perioadă. Este foarte greu de administrat. Noi ne tot puneam speranțe că până în 2024 vom aduce modificări la Constituție. Dar din păcate nu vom ajunge la o modificare a Constituției până în 2024 care să creeze cadrul legal”, a declarat senatorul UDMR de Cluj, Laszlo Attila.

Anca M. COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut