Mari scriitori români, „interziși” la Bac

Scriitori precum Marin Preda, Marin Sorescu și Nichita Stănescu nu vor mai apărea, anul acesta, în programa de Bacalaureat, conform unei decizii luate de actualii guvernanți. Elevii nu vor mai trebui, astfel, să învețe, pentru examenul maturității, despre Iona, Leoaică tânără, iubirea sau Moromeții. Decizia este dur criticată de unii profesori clujeni.

Elevii și profesorii buni au fost buni și în pandemie

Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca și profesor de limba și literatura română spune că eliminarea parțială sau integrală a conținuturilor perioadei moderne, perioadei postbelice înseamnă în fapt încheierea bruscă a studiului evoluției și afirmării literaturii române:

„Programa de Bac 2021 sau Contaminarea Covid-19 a literaturii și culturii române contemporane

Vreau să precizez dintru început că reducerea conjuncturală a programei de bacalaureat anunțate și asumate la nivel de sistem liceal de către Ministerul Educației și Cercetării pe falsul motiv al asigurării egalității de șanse în această perioadă de pandemie este, după părerea mea și a multor colegi de breaslă, o mare greșeală. Fiind una intenționată, e mai mult decât o greșeală, fiind promovată de un anumit compartiment al ministerului, probabil pentru a avea grijă de imaginea acestui for, imagine șifonată ani de-a rândul de rezultatele slabe la nivel național la bacalaureat. De parcă, dacă aceste rezultate ar fi fost, dimpotrivă, bune și foarte bune, meritul ar fi al lor, al ministerului și nu al nostru, al liceelor și colegiilor (profesori și elevi) în care se învață cum trebuie și când trebuie să se învețe și chiar al inspectoratelor școlare care înțeleg (e cazul ISJ Cluj, spre exemplu) că pot și trebuie să ajute, iar acolo și când acest ajutor nu este posibil, pot măcar să nu încurce.

Este o mare greșeală pentru că egalitatea de șanse nu se asigură prin reducere, prin ”oferire” mai puțin, prin decanonizarea literaturii noastre, ci, din contră, prin intensificarea pregătirii. Așa cum a anunțat, de altfel, corect noul ministru al educației care încearcă să găsească (și a găsit!) resurse financiare pentru activități remediale. Activități care stau să înceapă.

Reducerea drastică a programei de bacalaureat (s-a scos programa clasei a XII-a aproape în întregime), programă de examen ce este, oricum, mult redusă față de programele școlare în vigoare pentru liceu (vă rog să verificați!) este pusă pe seama pandemiei și a dereglării funcționării normale a școlii noastre în acest an școlar. Numai că, spre deosebire de lunile martie-iunie ale anului școlar trecut, în acest an școlar învățarea a continuat, online-ul s-a îmbunătățit, elevii de clasa a XII-a, având deja un stil de activitate intelectuală individuală format, au putut să învețe mult mai eficient decât cei de clasele primare, spre exemplu. Dacă au vrut, desigur. Apoi, reiterând că școala a funcționat continuu (mai bine sau mai rău, dar a funcționat, la Cluj chiar bine!), față-în-față sau online, că profesorii au fost și ei în activitate, cu salariile întregi, neafectate de pandemie, că se putea citi literatură foarte bine și acasă (lecturile profunde se fac de obicei acasă!) și că Limba și literatura română nu e matematică sau chimie, materii mult mai dificil de predat și învățat online (mai ales dacă nu ai device-uri și internet performante, atât la profesor, cât și la elev), e greu de înțeles rațiunea antieducațională a acestei reduceri semnificative de programă. În fond, de ce am avea nevoie de o programă de bacalaureat, alta decât programele obișnuite de liceu?! Vă las să ghiciți.

Mai adaug că, chiar dacă ar fi vorba cu adevărat de nevoia egalității de șanse, putând înțelege că pandemia a afectat și învățarea în toate formele ei, nici atunci eliminarea din programa de BAC a scriitorilor canonici Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, a criticilor Titu Maiorescu și Eugen Lovinescu nu era pe deplin justificată, întrucât în acest fel, prin programa de bacalaureat, studiul literaturii române se încheie aproximativ pe la 1940. Vi se pare normal? Eliminarea parțială sau integrală a conținuturilor perioadei moderne, perioadei postbelice înseamnă în fapt încheierea bruscă a studiului evoluției și afirmării literaturii române, o suspendare în neant, departe de contemporaneitate, de aducerea în prezent.

Plus că anunțarea oficială a acestei programe reduse poate duce automat și la pierderea pentru literatura română și pentru formația intelectuală și culturală a elevilor a acestor scriitori canonici eliminați (culmea, cei mai apropiați de timpul nostru, cei moderni în toată puterea cuvântului, dar și a metaforei!), activitatea la clasă din acest semestru riscând să se concentreze exclusiv pe recapitularea materiei pentru bacalaureat.

Dacă vrem egalitate de șanse, am putea reduce gradul de complexitate al subiectelor de la BAC, fomulându-le în așa fel încât, ținând cont de efectele negative ale pandemiei, nota șase să se poată obține mai ușor, dar, pentru note de la 7 în sus, subiectele să fie așa cum trebuie să fie în timpuri fără pandemie.

Simplificarea programei nu ar fi trebuit să însemne neapărat reducere de conținut. Ea se putea realiza din perspectiva stabilirii competențelor vizate, prin regândirea acestora, prin adaptarea lor la contextul actual, menținând intactă componenta literară și culturală

Am convingerea (și argumente pentru) că profesorii și elevii buni și harnici au rămas buni și harnici și în pandemie, și în școala online. Și că ar fi fost buni și la examenul de bacalaureat din acest an. Fără a fi necesar să se ciopârțească programa. Care, în realitate (știm cu toții că) nu pentru ei s-a ciopârțit”.

Eliminarea marilor autori, total nepotrivită

Ramona Marchiș. profesor de limba și literatura română la Colegiul National Andrei Mureșanu din Dej atrage atenția că profesorii vor avea o sarcină grea, aceea de a capta atenția elevilor asupra unor autori despre care la Bacalaureat nu vor trebui să învețe.

„Deși anul acesta nu am clasa a XII-a, mi se pare nepotrivită  eliminarea din programă a materiei care ar trebui  parcursă în semestrul al doilea sau poate e doar regretul  unui profesor nostalgic… Elevii din clasele terminale s-au întors deja la școală, beneficiază de învățământul față în față și au ocazia să parcurgă toate operele literare aparținând autorilor canonici, mai ales că vorbim de conținuturi  ofertante. Cred că va fi o sarcină dificilă pentru profesorii de limba română care vor încerca să capteze atenția elevilor  parcurgând în continuare autorii canonici rămași în programa clasei a-XII-a, dar eliminați din programa de bacalaureat . Probabil că cei care au luat această decizie s-au gândit că dacă aproape un an ne-am desfășurat activitatea didactică online, în semestrul al doilea ar trebui să  încercăm o reactualizare a tuturor conținuturilor predate din luna martie a anului 2020 până acum. Acțiunile remediale ar putea să ocupe o mare parte a timpului nostru  în activitatea didactică de aici încolo. Intenția celor care au luat această decizie a fost cu siguranță una bună, venind în sprijinul elevilor și reducând considerabil conținuturi care existau în programa de bacalaureat  înainte de izbucnirea pandemiei. În comparație cu programa de bacalaureat a anului școlar anterior, nu sesizăm schimbări majore; s-a mers pe eliminarea criticilor literari Titu Maiorescu și Eugen Lovinescu.  Cred că acolo unde procesul didactic s-a desfășurat în bune condiții chiar și online, situația e fericită. Rămâne problema elevilor care nu au avut parte de condiții prielnice de desfășurare  a orelor de curs din diverse motive. Între timp, așteptăm simularea din luna martie…”, spune Ramona Marchiș.

Măsură puțin justificată

Monica H. Columban, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca este de părere că măsura scoaterii celor trei autori din programa de anul acesta de bacalaureat este foarte puțin justificată.

„Sunt conștientă că situațiile excepționale impun măsuri excepționale, de aceea mă aflu într-o poziție ingrată: pe de o parte, înțeleg rațiunile care au dus la eliminarea din programă a celor trei mari scriitori canonici (Marin Preda, Nichita Stănescu și Marin Sorescu), pe de altă parte, condamn soluția aceasta găsită oarecum în grabă și insuficient calculată în consecințele ei. Pentru bacalaureatul din anul 2020 excluderea celor trei scriitori din programă a venit ca o măsură explicabilă: închiderea școlilor după începerea semestrului al doilea, dificultățile organizării învățământului online la nivelul întregii țări, timpul necesar adaptării profesorilor și elevilor la condiții cu care nu s-au mai confruntat sunt factorii care justificau reducerea programei. Pentru bacalaureatul din anul 2021, măsura mi se pare foarte puțin justificată, deoarece exista timpul necesar parcurgerii integrale a materiei.

Care sunt consecințele (insuficient luate în calcul) despre care făceam vorbire? Prima este aceea că o generație întreagă va pleca din școală ratând întâlnirea (sau păstrând amintirea unei întâlniri superficiale) cu trei dintre cei mai mari scriitori români. A doua – riscul ca mare parte a acestei generații să rămână cu impresia (falsă!) că literatura română se sfârșește odată cu perioada interbelică. A treia consecință este că va lipsi un segment important din referințele literare ale absolvenților din acest an, care va diminua dialogul lor cultural (implicit sau explicit) cu alte generații. Desigur, lista consecințelor rămâne deschisă…

Nu aș încheia fără a preciza că programa școlară nu coincide cu programa examenului de bacalaureat. De aceea am convingerea că mulți elevi au studiat deja sau vor studia în lunile următoare opera scriitorilor în discuție. Rămân cu regretul că „autoritatea” scriitorilor noștri postbelici suferă un afront grav și nemeritat, prin excluderea lor din lista autorilor canonici”, a declarat Monica H. Columban.

Anca M. Colibășanu