Mai e mult până departe. Ce trebuie să facă România pentru a sprijini dezvoltarea orașelor inteligente

Un nou studiu arată că vor fi necesare măsuri urgente referitoare la politicile care trebuie puse în aplicare pentru a garanta îndeplinirea misiunii Comisiei Europene de a avea 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030, printre care o finanțare adecvată, crearea de grupuri de lucru și asigurarea unei conectivități de înaltă calitate.

Studiul indică un nivel crescut de sprijin pentru dezvoltarea orașelor inteligente în Europa. Astfel, 75% dintre românii chestionați au spus că țara lor și-a început deja parcursul de transformare digitală către orașe inteligente, iar 60% au considerat că soluțiile de tip smart city sunt apreciate de autoritățile locale.

Raportul identifică 5 stadii de adopție a orașelor inteligente, în România acestea încadrându-se în aceeași proporție (35%) în categoriile „New Explorer” și „Pathfinder”. „New Explorer” se referă la orașele care încep să-și alinieze prioritățile politice la progresele digitale. „Pathfinder” se referă la orașele care au implementat deja câteva soluții tehnologice, dar nu au o strategie clară. Dintre orașele românești luate în calcul pentru analiză nici unul nu a fost considerat „Front-Runner” – orașe mature tehnologic, dornice să investească în soluții inovatoare.

Potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI), România se situează pe ultimul loc la indicatorii referitori la serviciile publice digitale și la competențele digitale, componente importante privind adoptarea și promovarea soluțiilor pentru orașe inteligente.

Raportul identifică și domeniile-cheie în care anumite politici ar putea accelera adoptarea orașelor inteligente și recomandă 4 acțiuni specifice.

Prima este asigurarea unei finanțări adecvate, prin investiții publice și private, precum și sprijin acordat orașelor pentru accesarea acestora.

O altă acțiune vizează dezvoltarea planurilor pentru orașe inteligente, prin încurajarea creării de grupuri de lucru, care ar trebui să împărtășească exemple de bune practici și să dezvolte cadre propice pentru măsurarea eficienței și impactului soluțiilor smart city. Grupurile pot oferi și recomandări despre cum să dezvolte și să respecte cadrele legale care au impact asupra implementării orașelor inteligente, cum ar fi securitatea cibernetică.

De asemenea, trebuie avută în vedere îmbunătățirea abilităților digitale, atât pentru forța de muncă implicată în selectarea și implementarea de soluții pentru orașe inteligente, cât și pentru cetățenii care vor utiliza serviciile pe care le sprijină aceste soluții.

Nu în ultimul rând, trebuie asigurată o conectivitate de înaltă calitate, disponibilă și accesibilă tuturor, acesta fiind un catalizator pentru dezvoltarea unui oraș inteligent.