Liderul unui partid extremist din România a fost condamnat defintiv petru șantaj

Decizia definitivă în cazul lui János Mezei, care a deținut funcția de primar al orașului Gheorgheni, prevede o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare pe o perioadă de patru ani, şi interdicţia folosirii drepturilor publice timp de cinci ani.

Totodată, politicianul trebuie să plătească 10 000 de euro daune lui Zsolt Virág, care l-a denunţat.

Instanța de fond-Tribunalul Mureș  l-a achitat pe János Mezei, însă Curtea de Apel Târgu-Mureş a retrimis cauza la instanţa de fond în noiembrie 2019. Rejudecarea procesului a avut loc la Tribunalul Judeţean Mureș. Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA),  Mezei a fost acuzat de infracţiunea de abuz în serviciu prin vânzarea, în numele oraşului, a unui teren aflat în proprietatea Monturist SRL, societate mixtă a administraţiilor locale ale oraşului Gheorgheni şi sectorului V al oraşului Budapesta. Potrivit DNA, terenul de 400 de metri pătraţi de lângă lacul Roşu nu putea fi vândut fără acordul proprietarului majoritar din Ungaria. În cadrul procesului, municipalitatea sectorului V a afirmat că nu se consideră prejudiciată.

DNA a considerat şantaj faptul că primarul, în calitate de acţionar minoritar al Monturist SRL, a cerut directorului executiv al societăţii – care a depus plângerea împotriva lui – să demisioneze. În privinţa infracţiunii de instigare la delapidare, acuzaţi a considerat că fapta a fost comisă în momentul în care primarul, în timpul anchetei penale, i-a cerut secretarei biroului său să îi aducă înregistrarea video a unei şedinţe a consiliului local.

Mezei Janos este președintele partidului extremist Alianța Maghiarilor din Transilvania, constituită prin fuziunea dintre Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM). Noua formațiune politică a intrat în legalitate anul trecut după ce Tribunalul București a admis solicitarea de înregistrare în registrul partidelor politice.

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM) au mai avut un demers de fuziune anul trecut, însă instanța a respins solicitarea. Tribunalul Bucureşti, care a examinat cererea în primă instanţă cererea, a obiectat cu privire la denumirea şi în limba maghiară a partidului. Judecătorii completului de judecată din a doua instanţă au invocat faptul că liderii celor două partide nu au solicitat instanţei înregistrarea fuziunii imediat după adunarea delegaţilor care au decis fuziunea, ci doar cu o întârziere de zece luni.

Cele două partide au candidat la alegerile locale din 2020 sub umbrela AMT. Candidaţii acesteia au câştigat postul de primar în zece localităţi din Transilvania, printre care două oraşe mici din Ţinutul Secuiesc, Vlăhiţa şi Cristuru Secuiesc. În urma unui acord încheiat cu UDMR, alianţa a obţinut două locuri în Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din decembrie 2020, pe listele de candidaţi ale UDMR.

Atât Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) cât şi Partidul Civic Maghiar (PCM) au avut ca și obiectiv obținerea autonomiei teritoriale a maghiarilor din Transilvania. Acest deziderat este însușit și de noua formațiune. De altfel, deputatul József Kulcsár-Terza, membru al Alianței Maghiarilor din Transilvania (EMSZ) a încercat de mai multe ori să promoveze în parlament un proiect de lege privind statutul de autonomie teritorială pentru zona Covasna, Harghita și Mureș.

C.P.