La Palatul Copiilor, un pic… altfel decât la școală

La Palatul Copiilor, spre deosebire de școală, copilul vine la un cerc și doar dacă-i face plăcere, rămâne. De aceea – spune directorul Palatului Copiilor Cluj, Valentin CUIBUS – este foarte importantă activitatea profesorilor.

„Fără implicarea foarte atentă și foarte serioasă a fiecărui profesor n-ar putea să se desfășoare activitatea, pentru că dacă la copil nu-i convine, a doua oară nu mai vine. Aici contează enorm de mult programa, contează activitatea, felul cum este desfășurată acea activitate, atitudinea profesorului și implicarea profesorului, care este determinantă, cu totul diferită de ceea ce este într-o unitate de învățământ” – declară Valentin Cuibus, în primul interviu din noul an, acordat ziarului Făclia.

– Cum a fost anul 2021, comparativ cu 2020, la Palatul Copiilor din Cluj-Napoca?

– Asemănător, din multe puncte de vedere, pentru că măsurile luate pentru protecția anti-covid au continuat, chiar dacă ne așteptam cu toții să se termine și să intrăm în normalitate.

Sigur, lumea a început să se obișnuiască, activitățile au început să se desfășoare față în față, iar ceea ce este evident este dorința, în primul rând a copiilor, dar pe de altă parte și a părinților și, la fel, a noastră, pentru că, haideți să fim corecți și să recunoaștem că nu se compară o activitate online cu o activitate față în față. În special ținând cont de faptul că o serie întreagă de activități nu se pot realiza online. Cum să faci online înot, de exemplu, sau schi sau karate? La dansuri, la limbi străine, da, e posibil, anumite activități putem să le desfășurăm online în condiții foarte bune, dar lumea s-a săturat de online și vrea altceva, vrea față în față, vrea activitățile care se desfășurau cu trei-patru ani în urmă, deci vrea să intre într-o normalitate. Și s-a văzut acest lucru în vara lui 2021, când am dat drumul la tabere și când cererile au fost neașteptat de mari, mult mai mari decât înainte de pandemie. Au fost pline cele două cabane pe care noi le avem la Valea Ierii, respectiv la Băișoara, aproape tot timpul, solicitările aproape că n-au putut fi onorate toate, fiind foarte, foarte multe.

Deci lucrurile au intrat parțial într-o normalitate, bineînțeles, păstrând măsurile anti-covid, micșorând numărul de copii la cercuri, pentru că din păcate spațiile pe care le avem noi la dispoziție nu sunt foarte generoase, clădirea este veche și atunci, în loc să avem la un cerc 12-15 copii, s-a coborât sub 10, 8-10, în funcție de spațiul pe care îl au la dispoziție, pentru a păstra și a respecta toate normele anti-covid și a evita orice fel de probleme care ar putea să apară pe parcurs.

– Au existat copii care să renunțe ei, de bunăvoie, la cercuri, din cauza acestor condiții sau acestor reguli?

– Nu avem semnale în acest sens. La noi lucrurile sunt un pic mai diferite sau foarte diferite, ca să fim corecți, de ceea ce este într-o școală. Adică, copilul vine la cerc și numai dacă-i face plăcere rămâne, de aceea este foarte importantă activitatea profesorilor și vreau să-i felicit pe toți, fiindcă fără implicarea foarte atentă și foarte serioasă a fiecărui profesor n-ar putea să se desfășoare activitatea, pentru că dacă la copil nu-i convine, a doua oară nu mai vine. Aici contează enorm de mult programa, contează activitatea, felul cum este desfășurată acea activitate, atitudinea profesorului și implicarea profesorului, care este determinantă, cu totul diferită de ceea ce este într-o unitate de învățământ.

– Există criterii diferite de cele dintr-o unitate de învățământ după care sunt angajați profesorii și instructorii de la Palatul Copiilor?

– Nu, nu există. Sistemul este exact același ca și în orice unitate de învățământ. Din păcate, de când cu pandemia de Covid, nu există acea probă practică și asta ne creează probleme. Era o probă practică, eliminatorie, la angajare, înainte de a intra pe procedura obișnuită de concurs la fel ca orice profesor din învățământul preuniversitar. De exemplu, ai specializare judo – era o probă din judo. Sau specializare pe muzică. Pe mine nu mă interesa pe muzică în general, mă interesa, de exemplu, pe pian și poate omul să fie foarte bun, dar să fie foarte bun pe chitară, dacă postul este pe pian… Aici se creează mari probleme datorită faptului că această probă nu se desfășoară. Asta este o problemă datorată normelor de protecție actuale.

– Câți profesori și instructori există în prezent la Palatul Copiilor?

– Aici trebuie privit din două puncte de vedere. Palatul Copiilor este o unitate care are structuri în teritoriu, în fiecare municipiu și oraș, iar în Cluj-Napoca, și în cartierul Mărăști. Poate vă aduceți aminte că, pe vremuri, am încercat să deschidem filiale pe cartiere. Am reușit în Mărăști să deschidem o filială, am fi vrut și în Mănăștur, dar n-am găsit un spațiu disponibil pentru așa ceva. Consider că ar fi fost necesară și este necesară în continuare o filială în cartierul Mănăștur, fiind vorba de peste 100.000 de locuitori în acea zonă.

Revenind la întrebarea dvs: sunt 83,5 norme la nivelul întregului județ, din care 47 la nivelul municipiului Cluj-Napoca, ceea ce înseamnă că în momentele de vârf, adică în momentele în care activitatea se desfășoară conform normativelor și nu conform normelor Covid, aproape 7.000 de elevi participă la activitățile cercurilor. Numărul lor acum este aproape înjumătățit, adică undeva la 4.000 – 4.500 de elevi, la nivelul întregului județ.

– Palatul Copiilor este cea mai mare „pepinieră” de talente, dar și rampă de lansare pentru copiii talentați ai Clujului. La câte concursuri naționale și internaționale au participat în 2021 copiii înscriși la cercurile de la Palatul Copiilor și câte premii au adus acasă?

– Multe. Discutăm de sute de concursuri, chiar în condițiile de pandemie, multe dintre ele desfășurate online, dar nu toate. Au fost concursuri care s-au desfășurat față în față și unul dintre cercurile cu rezultate excepționale este Cercul de karate, pe care l-ați și promovat, de altfel, în ziarul dvs. Este un club care ocupă locurile I și II pe țară sau la ultimul concurs european a fost pe locul II, ca și cluburi, din Europa. Deci, rezultate excelente.

Discutăm de zeci și zeci de medalii obținute la concursuri. Este o varietate foarte mare de activități la Palatul Copiilor și ceea ce este cel mai important pentru toată lumea, în ziua de astăzi, este faptul că toate activitățile sunt gratuite. Sunt activități structurate pe mai multe tipuri de cercuri. Sunt cercurile sportive, la care se mai adaugă, în afară de schi, karate, judo, tenis de masă și de câmp, cele de volei, baschet. Sunt, apoi, cercurile tehnice, cele artistice – dansuri de toate felurile, care sunt foarte solicitate, apoi cursurile de limbă și civilizație, că e vorba de germană, franceză, engleză, italiană, spaniolă. Profilul cercului se adaptează în fiecare an la cererea de pe piață, să zicem așa. Adică, ne adaptăm la ceea ce este solicitat.

– În ultima vreme au existat solicitări de înființare (sau reînființare) a unor cercuri?

– N-au fost. Au apărut însă solicitări mai mari la o categorie de cercuri, de exemplu la cercurile de limbi străine.

Sunt cercuri pe care noi am vrea să le reînființăm, cum sunt, de exemplu, Cercul de karting, Cercul de aeromodele. Nu mai există la Cluj kartingul, îl mai avem doar la Turda și la Câmpia Turzii. Repunerea pe picioare a unui astfel de cerc înseamnă cheltuieli foarte, foarte mari. Karturile le mai avem, dar sunt deja piese de muzeu, nu se mai pot folosi, plus desființarea poligonului, care era în Gheorgheni, cu ani în urmă. Desființarea poligonului de acolo te duce în situația în care nu ai unde să faci antrenament. După aceea, trebuie să ai omul potrivit. Nu mai avem, în momentul acesta, nici Cercul de aeromodelele. Am avut campion european și vicecampion mondial, cu acest cerc! Sunt foarte puțini profesori în zona asta și nu mai avem specialistul, pentru că trebuie să ai și omul de specialitate, care să facă și care să vrea și care să poată. Sunt multe condiții care se pun aici.

– Care e provocarea cea mai mare pentru un director/ manager de Palat al Copiilor?

– E greu de spus. Cred că cea mai mare provocare este de a reuși să păstrezi standardele, pentru că trecem printr-o perioadă dificilă. Ai, de exemplu, reacții ale părinților, de genul: „Da, dar dacă nu se cer bani, înseamnă că nu-i o activitate serioasă!”. Ai reacția asta în condițiile în care, fără lipsă de modestie, Palatul Copiilor din Cluj-Napoca este unul dintre cele mai bune Palate și cu cele mai bune dotări din România! Nu mai sunt în momentul ăsta Palate ale Copiilor care să aibă bază turistică cum avem noi la Băișoara și la Caps și cu condiții foarte bune! Cu toate mulțumirile celor care s-au implicat, și aici nu că aparținem, indirect, prin Inspectoratul Școlar, de Ministerul Educației, dar trebuie spus că și în 2021 am primit sume considerabile, la partea de investiții și dotări, în așa fel încât să putem să ținem Palatul la un standard corespunzător.

Avem sală de sport. Avem bazin de înot. Cred că e singurul din țară care are așa ceva. Avem parte de pensiune, avem o serie întreagă de servicii complementare care ajută la desfășurarea procesului de învățământ și nu numai. Deci toate acestea, punându-le cap la cap, arată nivelul la care suntem. Și atunci, provocarea cea mai mare este să păstrezi un nivel ridicat în condiții dificile, pentru că nu sunt deloc foarte simple condițiile actuale.

– Ați fost ani buni inspector școlar general, cunoașteți foarte bine situația din învățământul preuniversitar. Ce considerați că s-a greșit în această perioadă de pandemie în ceea ce privește acest „sector”? Ce considerați că ar fi trebuit să fie făcut… altfel?

– E greu de spus ce ar fi trebuit să fie făcut altfel. De ce? Pentru că e foarte ușor să-ți dai cu părerea după ce un lucru s-a întâmplat. E foarte ușor să îți dai cu părerea în condițiile în care treci printr-o perioadă prin care nu a trecut nimeni, deci nu există o experiență în direcția asta. Sunt măsuri care se iau în funcție de punctul de vedere al unuia sau al altuia, al unei comisii sau al unui departament și nu ai siguranța că măsurile pe care le iei sunt cele mai bune. Și asta e valabil nu numai la învățământ, e valabil peste tot. Deci e greu, e greu de spus ce ai fi făcut altceva. Ai fi putut să încerci altceva, sigur, dar discutăm la modul teoretic, pentru că lucrurile astea nu sunt verificate și tu nu ai de unde ști dacă ar fi ieșit mai bine sau mai puțin bine decât au ieșit în condițiile astea.

Sunt multe alternative care ar fi putut fi discutate, dar nu ai siguranța că ar fi fost mai bine în condițiile respective. Ceea ce este evident însă este faptul că învățământul online nu este o alternativă, sau nu este o alternativă în România, în primul rând, ținând cont în mod special de mediul rural și de dotările pe care le avem acolo, de faptul că n-ai internet și de faptul că n-ai condițiile necesare. Asta, pe de o parte, iar pe de altă parte, învățământul online nu e ceea ce copilul își dorește. După părerea mea – chiar dacă unii sunt de altă părere! -, afectează evoluția copilului din toate punctele de vedere, pentru că el nu mai socializează, este rupt, practic, de relația cu colegii, cu prietenii, cu toată lumea, iar asta, evident n-are un efect pozitiv asupra educației copilului.

Era la un moment dat discuția pe homeschooling și eu întotdeauna am spus că nu cred că este o soluție. Adică, încerci să crești un copil într-o… cutie. Nu poate să aibă o evoluție pozitivă ulterior, pentru că în final el trebuie să ajungă în societate, el trebuie să comunice cu cei din jur și în momentul în care tu l-ai rupt, i-ai rupt exact comunicarea care este între el și colegii lui, între el și, cu cuvinte mari spus, societate, șansele ca el să se integreze după aceea foarte bine nu sunt foarte mari.

– Proiecte pentru acest an, legat de Palatul Copiilor?

– Sunt mai multe direcții în care vrem să ne orientăm, să ne desfășurăm activitatea. Ar fi o dată partea de evoluție a bazei materiale, pe care vrem, evident, să o modernizăm și am avut în acest sens mai multe discuții la nivelul Ministerului Educației. Vrem să facem o sală de spectacole cu 300 de locuri. E o dorință mai veche a mea, pe care n-am reușit să o punem până acum în practică. Încercăm să facem acum studiul de fezabilitate și apoi proiectarea și execuția. Terenul în avem aici, lângă Palat. Este necesară o sală pentru spectacolele cercurilor, fiindcă a folosi sala de sport nu este ceva ideal din nici un punct de vedere.

Asta ar fi cea mai mare investiție. Mai sunt investiții mai mici – reamenajările terenurilor de sport pe care le avem în Băișoara și în Caps, reparații curente. În rest, așa cum vă spuneam, avem dotările necesare, avem sală de sport, avem bazin de înot, avem bază turistică, avem bază sportivă. Și dotările cercurilor cu materiale de ultimă generație, că este vorba de cercurile artistice, că este vorba de cercurile tehnice. Cheltuielile sunt mari, pentru că discutăm de un număr foarte mare de copii, și nu știu în ce măsură creșterea fabuloasă a costurilor pe utilități ne va afecta sau nu.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut