Istoricul L. Zgârciu: “Celula lui Horea” din Poarta a III-a nu ar fi temniţa în care a fost ţinut acesta

“Celula lui Horea”, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Alba Iulia, situată în partea superioară a Porţii a III-a a Cetăţii Vauban, nu ar fi de fapt adevăratul loc în care a fost ţinut captiv liderul răscoalei de la 1784, înainte de tragerea sa pe roată, susţine istoricul Liviu Zgârciu.

Într-o sesiune ştiinţifică, organizată cu prilejul “Serbărilor Unirii”, Liviu Zgârciu a readus în discuţie un subiect care în rîndul specialiştilor ridică de ceva timp un mare semn de întrebare, respectiv dacă a fost într-adevăr închis Horea în celula de deasupra Porţii a III-a. Informaţia potrivit căreia Horea a fost ţinut captiv aici apare în trei ghiduri ale oraşului, din 1912, 1929 şi 1939, fără ca autorii acestora să facă însă trimitere la vreun izvor istoric sau la vreo sursă.

“Celula lui Horea” a devenit muzeu la mijlocul anilor ’70, fiind, în anii comunismului, unul dintre obiectivele vizitate obligatoriu de pionierii din Alba. De asemenea, după 1989, “Celula lui Horea” a rămas un obiectiv extrem de vizitat, pînă la închiderea Porţii a III-a pentru reabilitare. După mai bine de un deceniu de lucrări în acest sens, pentru care Guvernul a alocat miliarde de lei vechi, Poarta a fost restaurată, reintrînd în circuitul turistic. “Celula lui Horea” a intrat însă în administrarea unei firme private, fiind inclusă într-un traseu turistic.

Liviu Zgârciu a opinat că, de fapt, Horea ar fi fost ţinut captiv în actuala Poartă a IV-a, care a funcţionat ca şi închisoare, iar Cloşca în Poarta a III-a, cunoscută iniţial sub denumirea de Poarta lui Carol, de la statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea aflată în partea superioară a monumentului. Acesta a spus că, potrivit istoricului Nicolae Densuşianu, “Cloşca fu închis într-o cameră mică, de sub statuia lui Carol al VI-lea, în partea de miazăzi a fortăreţei, iar Horea sub Poarta cea nouă, în partea de miazănoapte”. Pentru volumul “Revoluţia lui Horea în Transilvania şi Ungaria”, Densuşianu s-a documentat timp de 15 luni, iar sursa la care a făcut trimitere acesta este o lucrare din 1867 din istoriografia maghiară, semnată Francisc Szilagy. Aceeaşi afirmaţie este făcută şi într-o altă lucrare apărută în 1947, la Sibiu, avînd aceeaşi sursă istorică.

Cel mai cunoscut istoric român specialist în revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan, David Prodan, a afirmat, de asemenea, că pe Horea “l-au închis sub Poarta nouă, pe Cloşca sub statuia împăratului Carol”. David Prodan a luat informaţia dintr-un ziar din Bratislava, “Curierul maghiar”, care a avut un corespondent la Alba Iulia în ianuarie 1785. Prodan a mai avut un izvor – o scrisoare adresată unui baron, în care se afirmă acelaşi lucru, după cum a adăugat Zgârciu.

Expunerea lui Liviu Zgârciu a fost prezentată, miercuri, în cadrul sesiunii ştiinţifice “Unitate, Continuitate şi Independenţă în istoria poporului român. 93 de ani de la Marea Unire (1918-2011)”, manifestare organizată de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

Articole din aceeasi categorie