„Istoria prozei fantastice românești” de Gheorghe Glodeanu: Un pilon esențial în critica literară românească

Recent a avut loc lansarea unui volum impresionant și extrem de necesar la Editura Școala Ardeleană, intitulat „Istoria prozei fantastice românești” și scris de Gheorghe Glodeanu. Cu această ocazie, s-a desfășurat și o conferință la Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, având aceeași temă: „Introducere în literatura fantastică”, conferință susținută de autor. În cadrul evenimentului au luat cuvântul Constanina Raveca Buleu, Mircea Popa și Vasile G. Dâncu, iar moderatoarea a fost, ca de obicei, doamna Irina Petraș.

“Există un farmec aparte în această literatură, care continuă să fie marginalizată în mod injust, chiar dacă există autori de excepție specializați în literatura română fantastică. Am descoperit literatura fantastică cu mulți ani în urmă, încă din perioada liceului, începând cu lucrările lui Eminescu și Eliade.” spune Gheorghe Glodeanu.

Gheorghe Glodeanu a explicat etimologia cuvântului „fantastic”, termen preluat în limba română din limba franceză, și a menționat că în limba engleză literatura fantastică nu a avut o prelevanță foarte mare, fiind mai mult axată pe scrierile gotice. Recent, a fost introdusă o categorie relativ nouă, cea de fantasy, care totuși nu se confundă cu literatura fantastică „tradițională”. Literatura basmică, a miraculosului, se diferențiază, deci, de cea științifico-fantastică. În prima parte a evenimentului, Gheorghe Godeanu a ilustrat unele dintre cele mai frumoase exemple ale literaturii fantastice universale, punând accentul pe figura lui Balzac, mai cunoscut ca scriitor realist, dar care ascunde multe surprize.

Cea de-a doua parte a evenimentului s-a concentrat pe cartea domnului Gheorghe Glodeanu. Constantina Raveca Buleu a apreciat efortul incredibil al autorului de a sintetiza și cronologiza literatura fantastică. Ea a remarcat, de asemenea, modul în care este deconstruită imaginea canonică pe care o avem în minte despre anumiți scriitori, cum ar fi Liviu Rebreanu, care utilizează întreaga sa experiență de viață și experiența onirică în redactarea volumului „Adam și Eva”.

Mircea Popa a afirmat că nu există autori de literatură fantastică în literatura românească care să nu fie menționați de către autor, acordând o atenție specială lui Sergiu Pavel Dan, deoarece acesta a creat un moment distinct al literaturii fantastice în literatura noastră. Potrivit lui Mircea Popa, avem de-a face cu o lectură mereu inventivă, deoarece Gheorghe Glodeanu nu renunță la opinie în acest volum critic.

Într-adevăr, comorile fantasticului devin, după cel de-Al Doilea Război Mondial, o poartă spre libertate în spațiul românesc, reprezentând o strategie prin care literatura se conectează cu aspectele societale, devenind inseparabilă de acestea. Era necesară o astfel de inițiativă, iar în continuare, atenția critică trebuie îndreptată mai mult spre această latură a literaturii române, care trebuie să fie eliberată de sub stigmatul marginalității.

Mara A. MUNTEAN