ÎPS Andrei: Semnificația Crăciunului este aceea a nașterii Domnului Hristos. Toate celelalte tradiții sunt doar accesorii

Semnificația Crăciunului este aceea a întrupării Domnului Hristos, a coborârii lui Dumnezeu pe pământ, iar toate celelalte tradiții, și pomul de Crăciun și celelalte, sunt doar accesorii – a declarat luni, la întâlnirea de sfârșit de an cu reprezentanții presei clujene, Înaltpreasfințitul Părinte arhiepiscop și mitropolit Andrei.

Întrebat fiind dacă Biserica nu are și ea o cât de mică vină în aceea că, încet, încet, Crăciunul devine aproape exclusiv o sărbătoare a bradului împodobit și a Moșului care vine cu daruri, mitropolitul Clujului a ținut să sublinieze, întâi, că „lucrul cel mai important este întruparea lui Dumnezeu, nașterea Domnului nostru Iisus Hristos”, și asta nu trebuie neglijat.

„Toate aceste tradiții, și pomul de Crăciun și celelalte sunt accesorii. A fost un profesor de teologie tare bun, a plecat în eternitate, Ilie Moldovan, și când ne plângeam noi de toate acestea, așa cum și dvs ați zis, ne replica: „Auziți – zicea dânsul – când arde casa, scoți din ea afară, tot ce poți”. Noi încercăm ca mesajul creștin să-l transmitem totalmente și tinerilor și bătrânilor, dar dacă nu reușim să facem tot ceea ce ar trebui, facem ce putem” – a spus ÎPS Andrei.

Faptul că înainte de 1989 nu existau profesori de religie în școli, și totuși tradițiile erau mai bine păstrate ca acum, a fost explicat de Înaltpreasfinția Sa prin aceea că „părinții noștri, ai celor care eram atunci tineri, veneau cu o moștenire foarte puternică din perioada interbelică” și s-au folosit de ea.

„Acum s-a mai diminuat această moștenire care era atât de puternică, și trebuie să ținem cont că de la bunici și de la părinți învață tinerii. Săptămâna trecută, și chiar astăzi de dimineață, câteva grupuri de copii m-au impresionat, pentru că dascălii lor și părinții lor i-au învățat și colinzi și alte obiceiuri legate de Crăciun. Oricum, trebuie să fim realiști: este un val de secularizare în lume, pe care-l vedem, și împotriva curentului acesta trebuie să ne luptăm noi” – a arătat mitropolitul.

ÎPS Andrei a amintit apoi cum, în 1989, când a căzut comunismul, și în Piața Universității din București, dar și în alte locuri din țară, tinerii îngenuncheau, ziceau Tatăl Nostru și cântau „Cu noi este Dumnezeu”.

„Câțiva ani după aceea n-au fost glasuri potrivnice credinței, Bisericii, lui Dumnezeu, pentru că veneau tinerii respectivi cu moștenirea pe care au primit-o de la părinți” – a mai spus mitropolitul Clujului, asociind realitatea actuală cu cea sesizată cândva de Octavian Goga: „Mă întreb, care este credința dumneatale, mult lăudate intelectual al nației mele? Când ai pornit de acolo, din căsuța de la țară, și te-ai dus la școală, mai ziceai «Tatăl nostru» seara și visai cu iele și pricolici. Duceai în suflet moștenirea din bătrâni: o candelă care licărea în taină și-ți lumina drumul. Dar ți s-a risipit moștenirea asta. S-a spulberat zi de zi și s-a fărâmițat în calea ta. Și fără să vreau, îmi vine în minte o problemă atât de mare și atât de nebăgată în seamă  a vremii noastre frământate de patimi mici: nu credeți că ar trebui făcut ceva pentru a ne salva tineretul, dându-i dascăli luminați, cari în școlile secundare să-l învețe credința lui Dumnezeu, și preoți cu guri de aur cari să cuvinteze acolo în centrele studențimii noastre universitare? Fiindcă, așa cum suntem  astăzi, noi nu știm ce vrem și nu știm unde mergem…” („Pe urmele unui călător”)

„A murit cam de mult, Goga. Lucrurile, în rău, au avansat mult până astăzi. Realitatea de pe teren este aceeași pe care a intuit-o el” – a spus, cu tristețe, mitropolitul Andrei.

M. TRIPON