Ioan Aurel Pop: Mitropolitul Şaguna – un oblăduitor, care s-a îngrijit de soarta naţiunii române din Transilvania

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a salutat, miercuri, apariţia unei lucrări dedicate Mitropolitului Andrei Şaguna, la 150 de ani de la trecerea sa întru cele veşnice, „o operă erudită, frumoasă, atrăgătoare”, dedicată unui conducător, unui mare intelectual, care s-a îngrijit de soarta naţiunii române din Transilvania.

„Şi chiar dacă n-ar fi fost decât ctitor mare de biserici şi oblăduitor al românilor ortodocşi ardeleni, mitropolitul ar merita toată preţuirea noastră. Din punct de vedere mirean, să coprezidezi Mărita Adunare Naţională de la Blaj, cum a făcut el când era episcop încă, şi să veghezi la starea românilor din Ardeal în vremuri de restrişte e un mare merit şi mare lucru. Şi dincolo de organizarea pe care a făcut o Bisericii noastre Ortodoxe din Transilvania, dincolo de orientarea modernă a Bisericii şi de adaptarea ei la mersul societăţii, (…) mitropolitul a reuşit să aibă relaţii bune şi cu Dinastia, dialog bun cu Împăratul (Franz Joseph – n.r.), nu putea altfel, şi să vegheze ca poporul său să-l cinstească şi să-l respecte încă din timpul vieţii ca pe un oblăduitor, conducător, ca pe un mare intelectual, care s-a îngrijit de soarta naţiunii române din Transilvania”, a spus Ioan-Aurel Pop.

Cartea „Mitropolitul Andrei Şaguna. O biografie culturală”, semnată de dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, a fost lansată miercuri, în Aula Academiei Române.

Lucrarea plasează personalitatea mitropolitului în ambianţa epocii, după cum a mărturisit autorul.

Despre volumul dedicat Mitropolitului Andrei Şaguna, apărut sub egida Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, prof. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei, prefaţatorul lucrării, a afirmat că reuneşte câteva studii dedicate figurii evocate, risipite în diverse volume şi publicaţii culturale şi ştiinţifice, mai ales cele care pun în lumină dimensiunea culturală a ierarhului care a fost unul dintre fondatorii ASTREI, ca şi legăturile personale al acestuia cu Franz Joseph, cu alţi politicieni de la Viena.

Ioan Bolovan a evidenţiat şi „talentul narativ” al lui Mircea-Gheorghe Abrudan, „care trădează un spirit elevat, un intelectual cu reale aptitudini literare, atent la tot ceea ce îl înconjoară şi care mai ia puţin şi din farmecul epocii moderne”.

O trecere în revistă a bibliografiei lucrării a făcut pr. prof. univ. Mihail-Simion Săsăujan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii din Bucureşti, în timp ce autorul a accentuat că un om precum Mitropolitul Andrei Şaguna „trebuie să rămână în conştiinţa publică românească”.

„Un asemenea om trebuie să intre sau să rămână în conştiinţa publică românească, dincolo de faţa bisericiească sau de dimensiunea lui academică, prin ceea ce reprezintă el în posteritate şi anume demnitatea românească în Transilvania. El este, poate, reprezentantul cel mai ilustru al acestei demnităţi româneşti”, a spus Abrudan.

El a menţionat că Şaguna, în calitatea lui de mitropolit şi de conducător al naţiunii vreme de două decenii, îşi afişa ostentativ, atunci când se plimba prin Sibiu, decoraţiile imperiale, pentru a fi salutat de toate autorităţile publice ale monarhiei, mai ales dualiste, aşa cum au relatat martori oculari sau rapoartele Poliţiei austriece.

„Pentru că nu salutau un simplu popă valah, cum se uitau saşii la românii din Sibiu, ci salutau omul care reprezenta deopotrivă Biserica Ortodoxă şi naţiunea română din Transilvania. O biserică şi o naţiune care, până la 1848, au fost discriminate în Transilvania, au fost marginalizate, uneori au fost chiar persecutate în Transilvania, iar el a avut această conştiinţă că le reprezintă şi nu că era un om mândru şi de aceea îşi etala decoraţiile imperiale, toate fiind cele mai înalte ordine pe care monarhia austriacă le-a oferit în epoca respectivă. (…) Aş vrea să reţinem că niciun alt arhiereu român, ortodox sau greco-catolic, din perioada aceasta a secolului al XIX-lea, lungită până la Primul Război Mondial, nu s-a bucurat de o asemenea receptivitate, de o asemenea vizibilitate în societatea austriacă. (…) De ce? Pentru că acest om a avut un ascuţit simţ diplomatic şi o educaţie exemplară”, a mai spus Mircea-Gheorghe Abrudan.

Bazat pe o documentare solidă, studiul evidenţiază contribuţia esenţială a uneia dintre cele mai influente personalităţi religioase româneşti la dezvoltarea vieţii sociale şi culturale a naţiunii române din Transilvania secolului al XIX-lea. Autorul volumului oferă o perspectivă detaliată asupra activităţii Mitropolitului, cu accent pe reformele sale în organizarea ecleziastică, pe promovarea învăţământului în limba română, pe implicarea sa activă în iniţiative culturale şi în mişcarea de emancipare a românilor.

„Mitropolitul Andrei Şaguna. O biografie culturală” este un proiect editorial apărut la Editura Şcoala Ardeleană cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la moartea remarcabilului om de cultură.