Între mazilirea lui Orban și înscăunarea lui Cîțu, sărăcie și proteste

Congresul PNL-iștilor nu trebuia să aibă loc. Nu trebuia din mai multe motive, toate egale ca importanță și relevanță, primul și cel mai important constituindu-l creșterea numărului de cazuri de coronavirus, România fiind plasată în zona roșie. În plus, congresul de sâmbătă, 25 septembrie 2021, venea după rușinea UNTOLD, organizată cu larga inconștiență a oficialităților clujene, municipale și județene, Clujul intrând în zona roșie, efectele post festival simțindu-se chiar din 13 septembrie a.c.. Banul a contat, nu sănătatea. În fine, congresul nu trebuia organizat și dintr-un alt motiv, nu aduce nimic, absolut nimic, daunele colective și personale înmulțindu-se. Tot a adus ceva, a adus circul în oraș și pe micile ecrane, dezgustător ca manifestări, comportamente umane cu multe tare educaționale. Cîțu a preluat președinția liberalilor într-un moment total nepotrivit, guvernat de pandemie, de coaliția PNL-USR/PLUS-UDMR care este deja istorie, cu șanse infime de refacere. Șansele de alianțe cu PSD sau cu alte partide, cu toate numele vehiculate în spațiul public, sunt aproape zero.

Imaginea premierului în exercițiu, cu tot numărul mare de voturi primite la alegerile de sâmbătă, este șifonată, momentul Statele Unite nefiind încă uitat.

Ludovic Orban a jucat murdar de la bun început, aroganța, trufia și orgoliul ducând la pierderea calității de președinte al PNL-ului. Aroganța, trufia și orgoliul i-au guvernat toate luările de poziții, indiferent de tribuna la care s-a aflat. Și-a făcut-o cu mâna lui, iese pe ușa din dos a partidului și a politicii balcano-dâmbovițene. Ruperea „parteneriatului” cu președintele Klaus Iohannis este praf în ochi, cum praf în ochi este și posibila alianță cu Traian Băsescu. Ludovic Orban și-a jucat rolul, și-a terminat replicile și, potrivit dramaturgiei, iese din scenă pe ușa din spate, pe cea laterală, are de unde alege, prin urmare, adio șefie a Camerei Deputaților.

Klaus Iohannis are și el de pierdut. Pasivitatea și statul deoparte, la modul general vorbind, îl costă. Imaginea președintelui țării este rău șifonată, cu atât mai mult cu cât nici măcar una dintre lozinci-”România lucrului bine făcut”/2014, respectiv „Împreună pentru România Normală”/2019/aiurea lozincă de campanie-nu s-au materializat. Românii sărăcesc de la o zi la alta, președintele preferă băi de mulțimi în Statele Unite și în alte zone exotice, revoltele nevaccinaților cresc în număr și intensitate, coaliția este, cum am scris, istorie, nimic bun nu se anunță.

O dovedesc și lunile trecute de la începerea celui de al doilea mandat prezidențial, România ajungând codașa codașelor în întreaga lume, în mai toate domeniile de activitate. În doi ani nu s-a făcut nimicc, chiar nimic. Sunt luni de cruntă amăgire, se trăiește de pe o zi pe alta, putem vorbi despre două Românii. Prima este cea a politicienilor (mai bine sau mai puțin bine situați financiar), a celor avuți (cu sau fără dosare…), nu sunt mulți dar deținând puterea economică, financiară și politică, își rezolvă între ei lucrurile. A doua Românie este cea a celor cu venituri medii spre mediocre, săraci în sensul adevărat al cuvântului. Este România celor fără speranțe, cu școală puțină sau deloc, unii ușor de prostit, alții mai greu de prostit.

Am afirmat că nu s-a construit nimic. Nu tu spitale sau clinici noi, nu tu școli sau licee noi, nu tu infrastructură rutieră sau feroviară, sate deloc racordate la curentul electric, apă sau gaze, școli sătești cu grupuri sociale în curți, copii cu șanse de a deveni analfabeți funcționali. Aceasta este România „lucrului bine făcut”. Aceasta este și „România Normală”. Și pe toate aceste „mari împliniri de partid”- toate partidele și guvernările poartă vina sărăciei existente-alegerile recente din PNL evidențiază eșecul tuturor celor direct implicați politic, eșecul mandatelor prezidențiale, bifând zero reușite.

Ce urmează? Urmează o lungă perioadă de căutări și tatonări politice în vedrea punerii la punct a unei noi coaliții/alianțe. Urmează alte săptămâni pierdute pentru români și România. Vor urma depuneri de noi și noi moțiuni, scandaluri în ambele camere, același circ ccu aceiași actori slabi și nepregătiți. Asta este calitatea oamenilor din partidul condus până sâmbătă, 25 septembrie, de Orban și de sâmbătă încoace de Cîțu. Noul președinte PNL nu va putea schimba deloc comportamentele membrilor de partid, așa că avem toate șansele să mai vedem circ parlamentar, cu mențiunea că regizorii sunt la fel de slabi.

Demostene ȘOFRON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut