Interviu | Ovidiu Vasu, președintele CSU Cluj: ”Dacă mai continuăm așa, nu vom mai avea campioni olimpici pe viitor!” (II)

România a obținut rezultate catalogate drept excelente la recentele Jocuri Olimpice de la Paris, dar dacă stăm să privim atent la sporturile care au adus medalii delegației României regăsim doar câteva: înot, canotaj, haltere, gimnastică. Iar sportivii medaliați ai țării noastre au avut curajul de a ieși în față cu declarații care trag un serios semnal de alarmă în ce privesc condițiile în care se face sport în România, despre necesitatea relansării acestuia, ca o condiție necesară și obligatorie pentru obținerea performanței sportive.

Acest subiect l-am abordat și cu președintele Clubului Sportiv Universitatea Cluj, domnul Ovidiu Vasu, într-un interviu acordat pentru ziarul Făclia. Urmăriți, mai jos, a doua parte a discuției.

Reporter: Mai aveți însă și alte măsuri care ar putea fi luate pentru relansarea performanței sportive în țară

Ovidiu Vasu: O măsură care privește strict sportul de performanță este ca sportivii să beneficieze de reducerea taxelor, exact ca în IT. Până la 10.000 de lei să nu mai trebuiască să plătești la stat contribuțiile, pentru că sportivul nu produce plus-valoare ca și IT-stul. Produce faimă și imagine, rezultate bune pe plan național sau internațional, mondial. Și atunci, de ce să împovărăm cluburile și sportivii cu aceste contribuții, care oricum nu-i ajută pe ei, nici la pensie, nici dacă se îmbolnăvesc, pentru că sunt oricum asigurați pentru ceea ce fac. Ar fi mai mulți bani în sport dacă s-ar întâmpla asta, ar fi, poate, încă pe atâția bani în sport care să se îndrepte înspre stimularea sportivilor.

Sigur, legat de asta, eu aș reduce și cuantumul contractului de activitate sportivă, astfel încât să fie stimulați sportivii români și să nu mai existe atât de mulți sportivi din străinătate la cluburile noastre. Spun asta, pentru că, astăzi, jumătate din sportivi, poate în alte cluburi chiar mai mult de jumătate, sunt străini. Străinul care primește în Franța, de exemplu, 4.000 de euro, vine aici și primește 14.000 de euro pe lună! Nu se justifică așa ceva! Și atunci, măsura ar trebui să fie aceasta: limitarea contractelor la 20-21.000 de lei pe lună.

De asemenea, am mai putea vorbi despre faptul că dacă vrem neapărat să relansăm sportul românesc, ar trebui să finanțăm corespunzător primele 20-30 de cluburi, indiferent de ministerul de care aparțin, pentru că cluburi puternice înseamnă sportivi numeroși și bine pregătiți, rezultate bune pe plan național și internațional. Această finanțare, deci, ar trebui să se facă, și eu cred foarte mult în lucrul ăsta și mi-aș dori să se întâmple asta, în baza unei evaluări. Și atunci, acei bani care acum ajung nemeritat prin alte părți să fie direcționați spre cluburile care fac și pot face performanță. S-ar face un clasament exact al cluburilor iar finanțarea s-ar putea face pe măsura rezultatelor și a valorii acelui club

Iată doar câteva măsuri care ar fi foarte ușor de luat, trebuie doar să existe voință și determinare pentru a se pune în aplicare așa ceva. Un exemplu că se poate este și modificarea baremului de hrană pentru sportivi, modificat începând cu 1 ianuarie 2025, de la 70 de lei pe zi la 140 de lei pe zi, doar că până atunci mai avem de dus un tur de campionat la toate sporturile, și ne va fi foarte greu cu 70 de lei să oferi trei mese pe zi mai ales atunci când faci deplasări. Facem tot felul de artificii să ne încadrăm în acești bani, va trebui să rezistăm cumva.

-Apropo de hrana sportivilor, clubul a câștigat recent un proiect european în această privință.

Da, începând din acest an, programele europene sunt mai deschise pentru organizațiile sportive și suntem acum primul club de drept public din țară care va primi o finanțare de 250.000 de euro, printr-un program Erasmus, prin care va trebui să punem la punct un ghid de bune practici în alimentația sportivului de performanță. Deci, va fi o aplicație pe telefonul mobil, accesibilă antrenorilor și sportivilor, să vadă ce mănâncă, câte calorii folosesc, la ce ajută hrana respectivă. Preocuparea noastră e și mai mare însă, și dorim să accesăm un proiect prin care să ne dezvoltăm prpria infrastructură. Așacum avem sediu, cămin și cantină proprie, ne dorim să avem și o bază sportivă proprie.

-Vorbind de performanță și de condiții, avem la Cluj BT Arena, un loc în care nu cred că există vreun clujean care să nmu se fi gândit că aici își vor găsi loc și sportivii de la Universitatea Cluj, cu toate astea, vă continuați activitatea la vechea sală a sporturilor.

BT Arena e cuprinsă într-un program mult mai vast decât cel sportiv, cu tot felul de activități extrasportive. Echipele clubului nostru, cele de baschet, handbal și volei, își desfășoară activitatea de dimineață de la 9 până seara la 21 la Sala Sporturilor Horia Demian, care este leagănul Clubului Sportiv Universitatea, leagănul sportului de performanță la nivel de jocuri de echipă din Cluj. Suntem acolo din 1965 încoace, chiar de la inaugurarea sălii, și ne dorim în continuare să ne desfășurăm activitatea acolo. Revenind la ceea ce spuneați, nu există compatibilitate între activitatea sportivă și cea culturală, cu simpozioane și concerte. Dacă vrei sport de performanță trebuie să ai acces neîngrădit și continuu la baza sportivă. Nu ne oprește nimeni să nu ne facem antrenamentele la BT Arena, dar acolo nu putem avea continuitatea de care avem nevoie, și nici nu ne putem juca acolo meciurile la fiecare sfârșit de săptămână din cauza acelor multe activități ce au loc acolo.

Sala Sporturilor Horia Demian este o sală bine pusă la punct, cu un parchet foarte bun, cu vestiare bune, cu o situație mult mai bună decât alte multe săli de sport din țară, ba chiar spun că este, de departe, după cea polivalentă, cea mai bună sală de sport din România. Dacă și Horia Demian ar intra într-un circuit cu spectacole și cu competiții ce n-au nicio legătură cu Clujul, echipele noastre ar pieri, practic.

-Spuneați de acel proiect al unei baze sportive proprii, ce ar presupune asta, mai exact?

Ar însemna, în primul rând, o sală care să permită desfășurarea antrenamentelor pentru echipele de jocuri, pentru sportivii de la secțiile de box, lupte și judo. Ar însemna un bazin de not pentru secția de natație. Dacă reușim să găsim un partener care să dețină terenul necesar, vom putea accesa fonduri europene care merg până la 50 de milioane de euro. Ori, cu acești bani poți să te gândești să-ți faci o bază sportivă proprie și frumoasă.

-La final, domnule Vasu, să sa facem un bilanț al rezultatelor obținute de sportivii clubului de-a lungul timpului, că tot vorbeam de performanța sportivă.

Avem deja 190 de medalii în competiții oficiale în acest moment, din care 64 sunt de aur. Avem echipe de Divizia A la volei fete, baschet fete, rugby băieți și fete și volei băieți, sunt sigur că va rămâne și ea în prima ligă. În Divizia B este echipa noastră de baschet băieți și echipele de handbal băieți și fete, dar cu foarte mari speranțe că vor reuși să promoveze în prima ligă, mai ales băieții, cu ajutorul unor companii românești și internaționale. La fel și fetele își doresc să revină și ele în 2-3 ani în primul eșalon. Eu îmi doresc ca acest club important, cel mai important din afara Bucureștiului, clubul fanion al Transilvaniei, să fie sprijinit nu doar de autoritățile locale, care ne dau an de an mai mulți bani, dar și de antreprenorii locali, pentru că, în cele din urmă, U Cluj este clubul fanion al orașului!

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut