În căutarea păcii universale

Proiectul editorial derulat de Făclia de Cluj şi Universitatea „Babeş-Bolyai” în contextul aniversării a 100 de ani de la semnarea tratatelor de pace de după Primul Război Mondial continuă astăzi cu un studiu semnat de Eliza Deac privind prima inițiativă concretă de asigurare a păcii și securității mondiale prin cooperare internațional. Este vorba de Liga Națiunilor, organizație fondată în 1920 în urma Tratatului de Pace de la Versailles, ca materializare a celui de-al paisprezecelea punct al programului de pace propus de președintele american Woodrow Wilson în 1918.

„Într-o bună zi, animalele de la grădina zoologică au hotărât să se dezarmeze și au organizat o conferință ca să soluționeze problema. În deschiderea conferinței, Rinocerul a declarat că folosirea dinților era barbară și oribilă și trebuia complet interzisă prin acord general. Coarnele, care erau în mare parte arme defensive, trebuiau desigur să fie permise. Bivolul, Cerbul, Porcul Spinos și chiar micuțul Arici au spus cu toții că vor vota cu Rinocerul, însă Leul și Tigrul aveau un alt punct de vedere. Ei considerau că dinții și chiar și ghearele erau arme onorabile din timpuri imemoriale. Pantera, Leopardul, Puma și tot tribul micilor feline au luat partea Leului și Tigrului.

Atunci luă cuvântul Ursul. El propuse ca atât dinții, cât și coarnele să fie interzise și să nu mai fie folosite vreodată pentru luptă de niciun animal. Ar fi suficient dacă animalelor li s-ar permite să se îmbrățișeze când se ceartă. Nimeni nu ar putea obiecta la o asemenea propunere. Era o atitudine foarte fraternă, care ar reprezenta un mare pas înainte în direcția păcii. Totuși, toate celelalte animale s-au simțit jignite de propunerea Ursului, iar Curcanul s-a panicat total.

Discuția a devenit atât de aprinsă și furioasă și toate animalele au început să se gândească atât de mult la coarne, dinți și îmbrățișări în timp ce se certau în privința intențiilor pacifiste care le reuniseră încât au început să se uite unele la altele într-un mod foarte neplăcut. Din fericire, paznicii au reușit să le calmeze și să le convingă să se întoarcă în liniște la cuștile lor, iar ele au revenit la sentimentele prietenoase unele față de altele.”