Hotelurile clujene funcționează la o treime din capacitate

Capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică a fost, în trimestrul al treilea din 2021, cu 6,2% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică a fost în creştere cu 8,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Acesta a fost de 40,6% pe total structuri de primire: hoteluri – 49,1%, vile turistice – 39,8%, bungalouri – 32,4%, hosteluri – 28,1%, sate de vacanţă – 27,9%, pensiuni turistice – 27,3%, căsuţe turistice – 26,8%, pensiuni agroturistice – 26%, spaţii de cazare pe nave – 25,8%, popasuri turistice – 24,4% şi sub 24% la celelalte tipuri de structuri de primire.
Pe judeţe, indici de utilizare mai mari s-au înregistrat la structurile de primire turistică din: Constanţa (58,4%), Bihor (51,6%), Ialomiţa (46,0%), Mehedinţi (45,3%), Brăila (45,0%), Vâlcea (44,9%), Covasna (43,0%), Iaşi (42,6%), Mureş (41,4%), Caraş Severin (40,9%), Sibiu (40,1%), Suceava (38,8%), Bucureşti (35,8%), Tulcea (35,4%), Cluj (34,1%), Prahova (33,5%), Harghita (32,8%), Braşov (32,5%), Alba (31,9%), Argeş (31,7%), Timiş (30,4%) şi Arad (30,3%).

Turișii stau mai mult în stațiuni

Pentru turiştii români, durata medie a şederii a înregistrat o valoare mai mare în staţiuni balneare – 4,1 zile şi staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa) – 3,8 zile. Pentru turiştii străini, durata medie a şederii a înregistrat o valoare mai mare în staţiunile balneare – 3,6 zile – şi în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa) – 3,3 zile.

Pe zone, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în staţiunile balneare – 4,1 zile și staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa) – 3,8 zile.

Clujul, printre județele cu capacitate mare de primire a turiștilor

Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că în totalul capacităţii de cazare turistică, hotelurile au deţinut o pondere de 60,6%, pensiunile agroturistice – 13,3%, pensiunile – 9,5%, vilele – 4,8%, hostelurile – 3,2%, motelurile – 2,4%, campingurile 2%, iar celelalte tipuri de structuri de primire – 4,2%. Hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat 47,1% din totalul capacităţii de cazare, fiind urmate de cele cu 4 stele – 32,6%, cu 2 stele – 14,4%, cu 5 stele – 4,4%, cu o stea – 1,4% şi de cele neclasificate – 0,1%.

Pe judeţe, cea mai mare pondere a capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţin judeţele: Constanţa (25,1%), Braşov (8,3%), Bucureşti (6,9%), Vâlcea (4,1%), Bihor (3,9%), Prahova (3,8%), Cluj (3,5%), Suceava (3,4%), Sibiu (3,2%), Mureş (2,8%), Maramureş şi Caraş-Severin (fiecare cu câte 2,5%).

V.D.