Festivalul Național ,,Colind Iancului’’. Moţii şi simpatizanţii acestora continuă să se adune într-un gând bun, la Cluj-Napoca

Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu din România pune la loc de cinste ca unul din cele mai importante obiective ale sale: cunoașterea, cultivarea și promovarea tradițiilor culturale, a datinilor și obiceiurilor străbune care ne-au rămas moștenire. Suntem un popor cu o bogată zestre spirituală și tradițională cu care ne-am născut și trăim în această țară mândră și binecuvântată între toate țările semănate de Domnul pre pământ unde s-a născut și acest mare și frumos festival cu dedicație, care-și are și firescul iz istoric.

Rep: Domnule profesor Victor Bercea, sunteți unul din principalii piloni ai timpului, de mare rezistență organizatorică și cultural – patriotică în Societatea Națională ,,Avram Iancu’’, cea care coordonează și desfășoară multe proiecte de valoare. Spuneți-ne, vă rog, cum apărut acest festival de mare frumusețe și ținută?

Victor Bercea: Ideea organizării unui festival al cetelor de colindători la statuia eroului national Avram Iancu s-a născut în toamna anului 1993, la inițiativa regretatului Profesor Universitar Ioan Teodor Stan, preşedintele fondator al Societăţii Cultural-Patriotice « Avram Iancu ». De atunci Festivalul Naţional “Colind Iancului’’ are loc, în fiecare an, cu o săptămână înainte de Sfânta Sărbătoare a Naşterii Pruncului Isus.

În 1994, la Crăciun, am colindat la statuia lui Avram – Crăișorul Munților , iar în 1995 a fost organizată prima ediție a Festivalului Cetelor de Colindători „Colind Iancului” la care au participat numeroase grupuri de colindători veniți să-i zică o colindă Eroului National Avram Iancu si să-i colinde pe clujeni.

Rep: Festivalul a adus la Cluj–Napoca nu doar colindători din Transilvania, ci din toată țara, ba chiar și din alte zone populate cu români care iubesc România, tradițiile și istoria ei, dar și pe eroul Apusenilor, Avram Iancu.

Victor Bercea: Colinda românească plămădită în străfundurile istoriei face parte din însăşi fiinţa neamului nostru, din tezaurul nostru spiritual, alături de obiceiurile şi datinile care o însoţesc. Cu sufletul lor cel românesc au participat în fiecare an cete de colindători din Transilvania, din România dar și Cernăuţi şi Herţa (Ucraina) şi din Valea Timocului (Serbia). În pitoreştile costume populare, specific fiecărei localităţi, colindătorii ne aduc în suflet binecuvântata pace şi linişte, în preajma marilor sărbători ale anului, Naşterea Domnului şi Anul Nou. Festivalul este un omagiu şi un semn de aleasă şi pioasă preţuire adusă lui Avram Iancu, eroul nostru naţional, cel intrat deopotrivă în istorie şi în legendă.

Rep: Tot dumneavoastră spuneați că Sărbătorile de iarnă sunt cele mai spectaculoase din tradiţia românilor, prefigurând un nou început care ar putea fi o garanţie a unui viitor mai bun şi a unor clipe următoare mult mai generoase. Practicile ce se săvârşeau la ţară, ritualic, făceau parte dintr-o filozofie simplă a ţăranului conştient de rostul său în rezolvarea problemelor vieţii, fiind mereu în stare de veghe pentru depăşirea momentelor de cumpănă de peste an.

Ați fost părtași la toate aceste evenimente frumoase, inclusiv la această ediție a 28 – a desfășurată duminică, motiv pentru care vă rog să ne vorbiți despre desfășurarea ei.

Victor Bercea: Cât de repede trece timpul! Am ajuns la ediţia a 28-a a Festivalului Naţional al Cetelor de Colindători „Colind Iancului”, manifestare culturală iniţiată de Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România având alături Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului. Duminică, 18 decembrie 2022, peste 20 de cete de colindători și-au dat întâlnire la Monumentul Memorandiștilor ca vestitori ai Naşterii Pruncului Iisus. Ei au fost așteptați și primiți ca oaspeţi dragi ai municipiului Cluj-Napoca, sporind bucuriile locuitorilor acestui oraş, îmbrăcat frumos de sărbătoare, aducând „dulci colinzi” integrate în bogate obiceiuri şi tradiţii populare. Pe Bulevardul Eroilor, în Piața Avram Iancu, în fața Catedralei mitropolitane, clujenii s-au bucurat să admire frumoasele costume populare şi să asculte colinde vechi ori mai noi, dăruite cu sinceritate de aceşti purtători de spiritualitate românească al căror mesaj este întotdeauna de nădejde şi de armonie.

Moţii şi simpatizanţii acestora continuă să se adune într-un gând bun, la Cluj-Napoca, pentru a zice o colindă în memoria Iancului, aducând astfel un omagiu şi un prinos de recunoştinţă Crăişorului Munţilor, eroilor şi martirilor neamului românesc dar şi pentru a ura de sănătate şi de belşug pe locuitorii municipiului nostru. La cele 28 de ediţii au fost prezente cete de colindători constituite din copii, tineri şi adulţi care au adus „jupânului, gazdă” frumuseţi nebănuite din moştenirea spirituală a acestui popor. Colinde, obiceiuri, costume au fost prezentate și în acest an.

Organizatorii festivalului au oferit colindătorilor produse tradiţionale alături de produse mai noi, nelipsind diploma, trofeul, calendare mari şi mici, colacul „tărostit”, colăcei iar la sfârșitul festivalului o masă gustoasă la Cina de Colind. Ne-au bucurat în acest an următoarele cete de colindători care au evoluat la Grand Hotel Napoca:

Rep: Puteți să ne prezentați acești temerari colindători care au dat culoare marelui municipiu în această penultimă duminică a anului?

Victor Bercea: Sigur că da, cu speranța că nu uit pe careva: Colindătorii din Mărișel, „Mărișana”, colindătorii din Iara, „Glasuri ardelene”, Liceul pentru Deficiențe de vedere, Cluj-Napoca, Liceul „Dumitru Tăuțan” din Florești, Cluj, Ansamblul „Cântul Sălciuan”, Sălciua, Alba, Ansamblul „Rapsodia Someșană” al CTP Cluj-Napoca, colindătorii din Baia de Arieș, Alba, „Doina Arieșului”, colindătorii din Ardud, Satu Mare, „Cetatea Codrului”, Ansamblul „Dor Transilvan” al CTP Cluj-Napoca, Grupul „Olpregul” al Școlii gimnaziale A. V. Voievod din Dej, colindătorii din Telciu, Bistrita-Năsăud, Ansamblul „Doina Târnavelor” din Albești, Mureș, Ansamblul „Rapsodia Clujeană” al CTP din Cluj-Napoca, colindătorii din Țara Abrudului-Ciuruleasa, Alba, Grupul tradițional al Zegrenilor din Ceaba, colindătorii din Bucea, „Craii Măgurii’’, Grupul “Datini” Astra din Alba Iulia și Liceul “Avram Iancu“ din Cluj-Napoca.

Rep: Se vrea să fie și o școală, un pilduitor mod de a ne respecta trecutul și de a duce acest tezaur al valorilor moștenite mai departe, de a ne menține pură identitatea?

Victor Bercea: A învăţa o rugăciune şi un colind este astăzi la îndemâna fiecăruia dintre noi. Este în acelaşi timp şi o formă de solidaritate umană, urându-ne să ne bucurăm de sfintele sărbători în sănătate şi fericire, într-o tainică şi curată mărturisire. Sărbătoare a familiei şi a copilăriei, Crăciunul asigură continuitatea noastră creştinească şi românească, păstrând acel sens adânc al călătoriei spre Betleem a magilor de la Răsărit şi a închinării păstorilor, prin colinde tradiţionale laice şi religioase, fermecătoare prin prospeţimea cu care înfăţişează un eveniment atât de copleşitor precum cel al venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu.

Prelucrările culte şi interpretările artistice, cele cu adevărat valoroase, nu afectează sensul, mesajul ori puritatea creaţiilor populare, pentru că toţi cei care colindă, ori cei colindaţi, trăiesc împreună taina acestei bucurii în semn de slavă întru Cel de Sus, de pace pe pământ şi « între oameni bunăvoire ».

Părintele profesor Simeon Pintea, eclesiarhul Catedralei Mitropolitane i-a primit pe colindători la Statuia Iancului, le-a ascultat colindele și le-a mulțumit vorbindu-le despre importanța organizării unui astfel de eveniment cultural și patriotic, apreciind frumusețea costumelor populare și bogația repertoriului de colinde și obiceiuri.

La Concertul care a urmat ne-a onorat cu prezența și ne-a binecuvântat Inalt Prea Sfinția Sa Andrei – Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului, care le-a vorbit colindătorilor și publicului despre sărbătorile Crăciunului, Anului Nou și Bobotezei. Îi aducem sincere mulţumiri. De asemenea, adresăm mulțumiri autorităţilor municipale care gospodăresc spaţiul clujean precum şi colegilor care conduc filialele Satu Mare, Baia de Aries, Târgu Mures, Alba Iulia, Bucea, Sălciua, Telciu, Mărisel, Ciuruleasa, Dej, Floresti, Iara, Gherla si Cluj- Napoca pentru sprijin şi participare, si nu în ultimul rând clujenilor care preţuiesc ceea ce facem în spiritul conservării identităţii şi demnităţii românilor.

Interviu realizat de Dumitru VATAU