Expertul în afaceri europene Dan Luca: Nu ne dăm seama că punem România în afara nucleului dur european

Expertul în afaceri europene, Dan Luca, vorbește într-un interviu acordat ziarul Făclia despre viitorul UE și așteptările europenilor de la uniunea politico-economică. Dan Luca atrage atenția că în România  trebuie să aibă o strategie de țară membră, precizând că aderarea la UE înseamnă că trebuie să joci, să nu existe un moment de oprire. „UE se transformă în permanență, sunt alte competențe pe politica de sănătate, de apărare. În mometul de față, noi avem o abordare încă foarte boemă”, a spus expertul.

Rep: Cum ar trebui să fie viitorul UE și ce așteptări au europenii de la UE?

Dan Luca: Trăim o lume foarte dinamică, Uniunea Europeană se transformă. Haideți să vedem ce vrea UE, în general, și ajungem la acest moment, 9 mai 2021, care e foarte important. Practic, există cinci proiecte mari ale UE. Aici, în primul rând, e o formă începută în anii 60 de integrare europeană permanentă. Ați văzut, toate tratatele care au venit, inclusiv Tratatul de la Nisa care a lăsat și România să intre în UE, au fost și alte tratate până am ajuns la acest moment. Practic, în continuare, se mișcă mai multe responsabilități la nivel european, de la nivelul național.

Mai există o dinamică foarte importantă – cum se poziționează UE pe glob, și vedem structura cu Națiunile Unite și ce vrea să facă UE, în general. Mai există o chestiune foarte interesantă, mai recentă, se numește autonomie strategică. Practic, UE vrea să se dezvolte ca o structură, ca o țară, și cele două dosare care sunt foarte vizibile: așa zisa ecologizare și tot ce ține de digitalizare.

Și am ajuns practic, la acest moment, 2021, după o criză pandemică ce a lovit societatea românească, europeană și globală și practic, această dezbatere despre viitorul UE. Ce vrem să facem, cum vrem să structurăm mai bine UE pentru cetățeni?

Practic, asta a fost pe 9 Mai, această lansare a dezbaterii cetățenești, care se vrea o încunuare în următoarele 10-11 luni, iar în martie se dorește un raport și să vedem în ce direcție merge UE.

Rep: Cum văd politicienii, decidenții de la Bruxelles viitorul UE?

Dan Luca: Din punct de vedere instituțional, sunt cam speriați. Și vă spun de ce – pentru că au început această dezbatere și în 2001 – 2002, dacă ne mai amintim acea Convenție europeană care vroia să schimbe tratatul și a ajuns chiar la o Constituție europeană. Bineînțeles, s-a intrat pe referendumurile tipice și au venit în 2005 acele probleme de ratificare în Olanda și Franța …și nu s-a mers pe drumul respectiv.

A fost un șoc, un moment de ce facem cu UE, mai continuăm, a fost o întrebare existențială, sau încercăm să dregem busuiocul, cum se spune, și asta a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat în 2009.

Practic, lumea e speriată de a propune un proiect de adâncire a UE, cetățenilor. Lumea, când aude de UE, zice nu, un fel de Gică-contra.

Deci, din acest punct de vedere, așteptările sunt foarte mici. Dezbaterea e lansată într-un mod populist, în sensul că structurile europene întreabă cetățenii cam ce ați dori, cum ați vrea să fie societatea. Nimeni nu vorbește de Parlament European cu două camere, să avem competențele apărării. Nu, se caută un limbaj cetățenesc – ce vreți, de fapt.

Veți zice, probabil, din ce vrea toată lumea iese un raport… Va fi o concluzie, prezentată în martie 2022, un moment interesant pentru că se suprapune peste alegerile prezidențiale din Franța, care sunt cruciale pentru Macron, pentru Franța și UE. În același timp, Franța va avea președinția UE. Se vor întâmpla multe atunci, și acest raport, care probabil, va face anumite recomandări. Cam acesta-i jocul în momentul de față, vor fi anumite dezbateri și în București și la Cluj, și în toate țările. Important e cine culege această informație și cum se transformă într-un text coerent. Să vedem ce facem mai departe.

Rep: Cât sunt de interesați cetățenii de aceste dezbateri, cum au primit acest demers?

Dan Luca: Să vă spun puțin de UE și despre cetățeni, și nu mă refer doar la clujeni sau la români. Cred că există unii care sunt federaliști, cred în proiectul ăsta de la înființare și pe parcurs, care merg cu UE și bine fac. Și există unii care nu cred deloc și sunt așa zișii interguvermentaliști care văd de fapt o confederație de state. Pe lângă toți aceștia, există un nucleu în mijloc, care chiar vor să vadă ce este cu proiectul ăsta. Care chiar cred că dacă noi, europenii, suntem împreună și punem casa asta europeană în ordine, avem o șansă să avansăm. Pentru noi ca cetățeni, nu ne gândim acum la nu știu ce formule magice. Și cred că această criză pandemică a forțat mult mai mulți să gândească constructiv despre proiectul european. Hai să înțelegem cu adevărat ce vrem să facem împreună. Vrem să ne gestionăm orașul pe fondul respectiv, vrem să avem și fonduri europene, vrem să avem o politică de sănătate comună? Important a fost să fie o coordonare europeană de la nivelul de mască, vaccin, acum cu frontierele. Aceasta este o întrebare foarte pragmatică și de aceea spun că ar fi un fel de mișcare constructivă să înțelegem ce se întâmplă la nivel de Europa. Și vine de multe ori de la entitățile locale, chiar de la presa locală, unde discuțiile sunt foarte realiste. Dacă ajungi deja la un nivel național cu politicieni naționali, chiar cu presă națională, deja e totul politizat, cum se spune, iar cetățeanul nici nu se mai simte conectat. Și asta e foarte important. La nivel local se îmtâmplă ceva, și se întâmplă ceva foarte constructiv, care bineînțeles într-o dezbatere constructivă există  pro și contra, dar hai să discutăm împreună să vedem ce facem și cu proiectul ăsta european, pentru că e al tuturor. Cum am spus, nu e o Românie separată. Nu! România este parte a Uniunii Europene. Faptul că nu o jucăm ca lumea, asta este.  Dar putem clar să avem jucători mai buni și să fim în echipa asta europeană sau simfonie europeană cum am spus, dar cred că e un moment foarte interesant. Sperăm să ieșim cât mai repede din acest război pandemic. Dacă ieșim dintr-un război, nu ne mai permitem riscul să fim populiști.

Rep: Ați amintit de pandemie. Uniunea Europeană a lansat acel Proiect de Redresare și Reziliență. Chiar în această perioadă sunt în curs de aprobare proiectele propuse de statele membre. Cât de viabil este acest plan pentru țările din UE care au trecut prin această criză destul de dură?

Dan Luca: Mergând pe ideea asta și ajungând la acest plan care este foarte important și pentru noi și pentru celelalte 27 de țări, avem un buget european. Când spui buget european lumea își imaginează de fapt suma bugetelor din 27 de țări. Nu. Bugetul european e 1%  din suma aceasta.  E o simbolistică, îți dă o direcție de acțiune. S-a creat începând de anul trecut o nouă inițiativă, aș spune al doilea buget european, în sensul că haideți să anticipăm o criză economică puternică. Va veni o criză puternică, dar noi mai avem puțin din sechelele crizei financiare din 2008-2009, însă această pandemie va produce o criză mult mai puternică. Și aici e important să anticipezi. Asta a vrut UE, să anticipăm criza economică împreună. Prin ce mecanism? Păi avem fondurile și ne axăm pe anumite fonduri de dezvoltare și pe anumite sectoare și practic cerem țărilor membre să facă niște planuri economice de țară, de redresare și de a anticipa criza din țara respectivă. Și atunci, bineînțeles, Bruxelles-ul a ghidat, dar a lăsat la nivel național ca fiecare guvern și societate să vină cu un plan național, având clar criteriile 29,2 miliarde de  euro pe România. S-a spus foarte clar să se insiste pe digitalizare, pe ecologizare, pe prioritățile societale. Nu va funcționa nimic dacă nu se aproba toate cele 27 de planuri. Am început împreună, mergem împreună, murim împreună. Europa vrea ca planul național românesc să fie bun, vrea să-l adopte și vrea să-l implementeze. Fiindcă dacă nu ne trezim după doi ani și vedem din miliardele acelea cât s-a implementat și iar avem România codașă. Nu vrea nimeni de la UE sau din Germania, Franța ca României să nu i se aprobe planul de reziliență. Multe proiecte sunt făcute cu societatea românească, cu firme românești, cu firme multinaționale. Toată lumea are interesul să dea drumul la acei bani să implementeze, să creeze locuri de muncă și să meargă Europa, să ieșim din criză. Bineînțeles, trebuie să ai experți la nivelul fiecărui minister de linie, să ai o comunicare permanentă cu Comisia Europeană. Așa cum legislația europeană e tehnică, trebuie să ai experți economici, juridici, care trebuie să aibă coerență națională și europeană.

Rep: După cum știm, în cadrul programului anual al Uniunii Europene, România și-a făcut cam greu temele pe partea de absorbție de fonduri europene. Ce ne face să credem că acum , în acest PNRR unde o mare parte din fonduri provin din împrumuturi, ar fi mai atractiv pentru România să se implice pentru a atrage fonduri decât în cadrul programului exercițiului financiar multianual unde finanțările sunt nerambursabile?

Dan Luca: În momentul de față, sistemul românesc care e la 14 ani de la aderare, încă activează ca un stat care dorește să fie în UE. Noi nu avem încă aceste mecanisme care sunt foarte tehnice, petru a activa. Întotdeauna se întâmplă în așa fel încât noi avem o problemă, ori n-am știut sau suntem puțin paraleli cu dinamica respectivă. Noi trebuie să știm ce se discută la Bruxelles și peste tot și trebuie să avem o contribuție la acest proiect european.

Am aderat la un club din care noi vrem să facem parte și sunt reguli, astfel încât trebuie să joci cu cotizația europeană, cu împrumutul european.  Spre exemplu, la vaccinare, a început bine, dar anticipez un moment, luna septembrie, în care vom avea 35-40% oameni vaccinați, iar ținta e 70% pentru imunizarea colectivă. Se va ajunge la această țintă în Franța, în Germania, iar noi ne trezim că de la 1 semtembrie  tot vestul și țările nordice au trecut de 70% și noi suntem tot la 35-40%. Și astfel, se va pune o bulină roșie pe țară. Ce va implica? Va implica toată libertatea de circulație. Ne trezim, din nou, noi și bulgarii în aceeași sitație.

Rep  Ați spus că avem deja 14 ani de când suntem stat membru al UE. De atunci în România nu s-a mai îmtâmplat absolut nimic major din perspectivă europeană. Nu am reușit să aderăm la Schengen, la zona euro și avem în continuare mențiunut MVC-ul. De ce credeți că nu a reușit România până acum să atingă măcar unul dintre aceste obiective?

Dan Luca: Cum v-am spus, totul pleacă de la abordare. Vorbeam cu domnul profesor Pușcaș care zicea că au trecut mai bine de 10 ani de la planul de a adera la Uniunea Monetară. Era un plan de a adera la Uniunea Monetară în 2011, fiind îndeplinite cam toate criteriile. Doar un criteriu nu era îndeplinit. Euro nu este o chestie financiară, este o chestie politică. A adera la euro e o prioritate. Gândiți-vă că planul acesta național și planul de reziliență au legătură. Se testează, de fapt, un buget comun. Bugetul este pe două coloane, ce intră și ce iese. Se testează progresiv o trecere la un buget euro. Există aceste țări care au moneda comună, dar n-au încă un buget euro cu cheltuieli și venituri. Deci următorul proiect european, care se va întinde pe următorii 10-15 ani, va avea un nucleu dur cu țările care au euro. Iar  cele care nu au, vor fi puse pe o periferie de acel nivel 2, care va fi factual. Noi trebuie să conștintizăm că trebuie să intrăm în zona euro pentru a sta în nucleul dur european. UE va evolua într-un fel de Consiliu al  Europei, 35-40 de țări cu Balcani, cu Moldova, care va fi tot o periferie. Noi riscăm în momentul de față și nu ne dăm seama că punem România în afara nucleului dur european. Ceea ce facem va avea un impact pentru generațiile care vin. Trebuie să existe o coagulare, o gândire strategică a proiectului de țară, și nu doar cu poze.

Rep: Toate aceste chestiuni țin de negociere și modul în care  fiecare stat știe să-și negocieze obiectivele. Mai are România negociatori?

Dan Luca: Trebuie o strategie de țară membră. Aderarea la UE înseamnă că trebuie să joci, să nu existe un moment de oprire. UE se transformă în permanență, sunt alte competențe pe politica de sănătate, de apărare. În mometul de față, noi avem o abordare încă foarte boemă.

Rep: Cum sunt văzute toate aceste lucruri de la Bruxelles?

Dan Luca: Suntem acolo, la periferie, și e problema noastră. Nu mai avem spiritul acela din 1995 de la Snagov, când toate partidele s-au aliniat și voiau să adere la UE. Era mult mai greu în anii 90 să duci România în UE decât să o menții în momentul de față.

Rep: După cum ați văzut de câteva luni se discută pe anumite canale, în mod neoficial, despre o redesenare a granițelor din Balcani. Care ar fi cu adevărat sensul acestor mesaje și ce se dorește cu această parte a Europei, cu Balcanii de Vest?

Dan Luca: E foarte important să discutăm despre vecinătatea estică. Avem în estul României un vecin foarte interesant, Rusia. Suntem pe o placă tectonică și cu Turcia. România trebuie să aibă o viziune clară despre rolul ei în această zonă. Se discutĂ despre rolul României în Balcani, dar trebuie să fim sinceri că nu suntem forță de menținere a păcii. Trebuie să avem o politică foarte integraționistă, trebuie să avem o opinie foarte deschisă de a aduce toate țările din Balcani în UE. De asemenea, trebuie să avem o abordare mult mai puternică de a sprijini în mod real Republica Moldova de a intra în UE. Discutăm despre viitorul Europei, nu despre viitorul Uniunii Europene. Cred că ar trebui invitate și Albania și Republica Moldova la dezbaterea pentru viitorul Europei. Nu am auzit nimic despre acest lucru.

Rep: Poate fi o condiție redesenarea granițelor în Balcani pentru aderarea unora din aceste țări la  clubul european?

Dan Luca: Nu cred că Balcanii trebuie redesenați, există și o procedură de aderare, majoritatea țărilor au aplicat-o oficial, cred că trebuie accelerat și trecut peste anumite veleități.

Trebuie să fie o vocație europeană și pentru Republica Moldova, care se zbate de fiecare dată, în fiecare an sunt alegeri cruciale proeuropene, prorusești. Să nu scăpăm din mână aceste țări și să le integrăm european.

Rep: Ați vorbit despre această autonomie europeană, despre desprinderea de SUA, despre înființarea unei armate proprii, a unei anumite structuri  pentru a nu mai depinde de alte structuri politice europene. Este realizabil acest obiectiv? Va putea UE să-și gestioneze problemele singură?

Dan Luca: Această idee de autonomie strategică a UE trebuie gândită ca un stat care încearcă să-și vadă resursa. Ați văzut în contextul pandemiei în UE nu aveam măști, adică nu aveam tifon și elastic. E e chestiune ridicolă. Ați văzut și cu vaccinul. Trebuie făcută o evaluare pentru a se vedea care sunt resursele UE, ce industrie ai, ce resurse ai. Trebuie să avem în vedere si anumite proiecte cu taxare europeană. Se discută foarte mult de o taxă ecologică, pe plastic.

Cosmin PURIȘ