Eveniment editorial: Universitatea românească din Cluj la Centenar

A scrie despre instituțiile de învățământ superior, despre oamenii și faptele petrecute în lumea academică, este mereu fascinant. Iar universitarii clujeni, cel puțin pe parcursul ultimului secol, au îmbogățit literatura de specialitate cu studii și volume, prin care au dorit să lase posterității informații multe și diverse despre Universitatea din Cluj, pentru ca la nivelul opiniei publice, dar și a factorilor de decizie, să se poată conștientiza importanța instituției în peisajul cultural și social al orașului și al țării, începând din 1919, până în prezent.

Aniversarea a zece decenii de învățământ superior românesc la Cluj a antrenat mediul academic din oraș, dar în special pe cel din cadrul Universității Babeș-Bolyai, într-o amplă activitate de cercetare, editare și publicare, de pe urma căreia au rezultat numeroase studii și volume, articole de presă, simpozioane, expoziții documentare, proiecte editoriale. În acest din urmă caz, Universitatea Babeș-Bolyai, prin Direcția Patrimoniu Cultural Universitar și cotidianul ”Făclia de Cluj”, au început în anul 2018 să deruleze un proiect editorial, întins pe parcursul mai multor ani, proiect menit să marcheze aniversarea a 100 de ani de la înfăptuirea unor evenimente de referință din istoria contemporană a României. Iar aniversarea, în 2019, a centenarului înfințării Universității românești din Cluj, a constituit un prilej optim pentru reprezentanții Universității Babeș-Bolyai și redacția ”Făclia de Cluj” să-și îndrepte atenția spre acest eveniment. Pe parcursului anului 2019, în ”Faclia de Cluj” au fost publicate lunar articole despre Universitate, articole reunite apoi într-un volum intitulat Universitatea românescă din Cluj la Centenar, coordonat de D-na cercet.șt.dr. Cecilia Cârja, și care a fost trimis la tipar la finele anului 2020.

Parcurgând textele publicate, ne-am putut da seama că este o carte despre Universitate scrisă puțin altfel decât volumele apărute până acum. În primul rând este o culegere de studii, 28 la număr, în care 21 de autori au făcut cunoscut atât etapele preluarii Universității din Cluj de către autoritățile române după proclamarea unirii Transilvaniei cu Regatul Român la 1 Decembrie 1918, cât și evoluția instituției până în zilele noatre. Dar nu este o istorie a Universității după modelele deja consacrate, autorii neintrând prea mult în detalii deja abordate de istoriografie. Din contră, ei oferă cititorilor informații noi și utile despre evenimente și personalități mai mult sau mai puțin cunoscute, ceea ce sporește interesul pentru lectură.

Din capul locului trebuie precizat faptul că volumul nu are capitole sau subcapitole, coordonatorul optând pentru respectarea ordinii publicării în ”Făclia de Cluj”. Sunt studii aproximativ egale ca număr de pagini, fiecare fiind însoțit de lista bibliografiei consultate de autor în procesul de documentare, precum și de ilustrații, direct legate de epoca și subiectul tratat. Și cu toate că nu există capitole și subcapitole, în prezentarea de față am purces la o încadrare imaginară, în mai multe subdiviziuni, a materialelor publicate, funcție de subiectul tratat. Este un demers pe care-l considerăm necesar pentru a stârni interesul față de aceasta nouă producție istoriografică, cu atât mai mult cu cât mărturisim că nu dorim să dezvăluim prea multe detalii, din contră, dorim să le stârnim curiozitatea și plăcerea cititorilor de a descoperi ei înșiși episoade fascinante din trecutul și prezentul Universității Babeș-Bolyai.

Volumul este deschis de textul rectorului Universității Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. Daniel David, care remarcă rigoare autorilor și diversitatea subiectelor prezentate, dar realizează și o pertinentă și necesară incursiune în istoria învățământului superior clujean din evul mediu până în 1919, când Universitatea ”Franz Joseph” din Cluj a devenit universitate românească. Totodată, a readus în atenție și principalele etape ale evoluției instituției clujene în ultimii 100 de ani, perioadă considerată de Daniel David ca fiind una de aur în tradiția academică a Universității.

Două studii interesante aduc în discuție sprijinul oferit de Universitățile din București și Iași lumii academice clujene, din momentul preluarii Universității ”Franz Joseph”, până la consolidarea Universității românești din Cluj. Și dacă Universitatea clujeană și-a câștigat propriul prestigiu la nivel național și internațional, rolul cel mai important l-au avut oamenii săi, titulari sau colaboratori din țară și străinătate. Și despre câțiva dintre ei s-a scris și în volumul Universitatea românescă din Cluj la Centenar. E vorba despre: Vasile Pârvan, Onisifor Ghibu, Nicolae Drăganu, Valer Seni, Vasile Bichigean, Emil Racoviță, Eugeniu Speranția, Iacob Iacobovici, Ion Popescu-Voitești, Gheorghe Munteanu Murgoci, Alexandru Lapedatu și Emmanuel de Martonne. Infrastructura Universității din perioada interbelică nu a fost uitată. Astfel, a fost rememorat începutul funcționării școlii medicale clujene, s-a scris despre Parcul Sportiv Universitar dar și despre Clubul Sportiv ”Universitatea Cluj”. Din păcate, evenimentele tragice desfășurate pe continent nu au ocolit Universitatea și pe universitarii clujeni. Ascensiunea extremismului, politicile xenofobe și rasiste, deportările și exterminările din lagăre care au avut loc mai ales după izbucnirea celui de-al II-lea Război Mondial, nu au rămas fără ecou în mediul universitar, iar în volumul de față există studii care abordează problematica Holocaustului din Nordul Transilvaniei, reflectată și prin proiectele și expozițiile organizate la UBB. Nu în ultimul rând, există publicate studii care se referă și la structurile înființate mai recent în cadrul Universității (Arhiva Universității Babeș-Bolyai, Muzeul Virtual și Muzeul Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei), precum și despre modul în care reputatul istoric David Prodan a surprins Clujul universitar în memoriile sale, despre colecțiile de minerale, exponatele și expozițiile organizate în cadrul Muzeului Zoologic al UBB.

Frumos și atractiv, Universitatea românescă din Cluj la Centenar este un volum reușit, prin care literatura în domeniu se îmbogățește. Salutăm nu numai opțiunea autorilor, ci și a redacției ”Făclia de Cluj” și a editurii clujene Mega de a publica această lucrare, care prin tematica abordată, limbajul folosit, ținută grafică, se adresează mai ales publicului larg, interesat de statutul și evoluția uneia dintre cele mai prestigioase instituții academice ale țării.

Marcela SĂLĂGEAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut