Erou de album: Cineastul NICOLAE MĂRGINEANU

Apărut în 2016 la editura bucureşteană Noi Media Print, albumul dedicat de teatrologul, filmologul şi gazetarul Titus Vîjeu vieţii şi creaţiei reputatului cineast român Nicolae MĂRGINEANU e mai mult decât un decupaj de dicţionar ilustrat, de bio-bibliografie, mai mult decât o frescă realistă. E un eseu construit cinematografic, asemenea destinului hărăzit eroului, în cel mai pur ciné-verité, aşa cum, de altfel, sunt şi filmele lui Mărgineanu.

„Cineast preocupat de valorile naţionale (dovadă stând adaptările sale cinematografice după Ioan Slavici şi Ion Agârbiceanu) şi de efectele copleşitoare ale istoriei asupra individului, Nicolae Mărgineanu este autorul unei opere plină de conţinut etic şi de substanţă estetică manifestată de-a lungul unei cariere artistice de o jumătate de secol. După 1990, cineastul este preocupat în egală măsură de filmul de ficţiune şi de documentar. Investigarea crimelor comunismului din anii 50 – 60 a condus la mărturii cinematografice cutremurătoare (Poezie după gratii – dedicat lui Radu Gyr, Supravegheat de Securitate, Demascarea şi Amfiteatre şi închisori. Patru feluri de a muri ori George Manu, rectorul din Zarca Aiudului) reprezintă documente vizuale patetice, apte să ofere generaţiilor tinere accesul la înţelegerea unor mecanisme politice demenţiale ce au determinat dispariţia fizică a unei părţi importante din elitele româneşti. Represiunea stalinistă din România este consemnată viguros în filme artistice precum Undeva în Est (1991), Binecuvântată fii, închisoare (2001), Poarta Albă (2014). Cât despre derapajele noilor guvernări de după 1989, ele sunt sancţionate în cheie tragică ori absurdă în Priveşte înainte cu mânie (1992), Faimosul paparazzo (1999), Logodnicii din America (2006), Schimb valutar (2008)”.

În paginile albumului de artă NICOLAE MĂRGINEANU – filmul sau invizibilul vizibil ni se dezvăluie, rând pe rând, în capitole intitulate inspirat: O efigie a melancoliei • O „ideologie înzidită” • Descensus ad inferos • Vissi d’arte, vissi d’amore… • Academia suferinţei • O ţară din sârmă ghimpată • „Meandrele concretului” • Nobile tristeţi transilvane • Biografii vizuale • Invizibilul vizibil • Un război ciudat • En plein air… • Portrait of the artist’s family • Filmografie • Nicolae Mărgineanu – CV pagini de viaţă, de devenire şi destin, de istorie recentă, de viaţă dedicată creaţiei şi familiei. Este vorba despre o creaţie uriaşă de filme documentare şi artistice pe care le-a filmat sau regizat, începută în 1978, cu Un om în loden, continuată cu Ştefan Luchian, Întoarcerea din iad, Pădureanca, Flăcări pe comori, Un bulgăre de humă, Undeva în Est, Priveşte înainte cu mânie, Arhitectura şi puterea, Poezie după gratii, Enescu, la răspântie de vremi, Capul de zimbru, Faimosul paparazzo, Binecuvântată fii, închisoare, Logodnicii din America, Schimb valutar, Supravegheat de Securitate, Amfiteatre şi închisori, Demascarea, Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu, Patru feluri de a muri, George Manu, rectorul din Zarca Aiudului, Poarta Albă…, în multe dintre acestea colaborând cu soţia sa, actriţa Maria Ploae, şi, mai recent, cu trei din cei patru copii ai săi, care au îmbrăţişat, într-o formă sau alta, arta filmului.

Se întrevăd în filmele lui metafora tragică, durerile tăcute şi suferinţele unui neam întreg, pe care şi le ia pe umeri asemenea robilor în zeghe din închisorile şi lagărele de exterminare comuniste, prin care i-a trecut şi distinsul părinte – savantul de notorietate mondială, ilustrul psiholog şi filosof clujean Nicolae Mărgineanu. Sunt filme dure, emoţionante până la lacrimi, sunt filme mărturie şi avertisment, ca asemenea orori să nu se mai repete niciodată. Ochii lui Nicolae Mărgineanu, cei prin intermediul cărora a făcut şi face „invizibilul vizibil”, ochii aceia pătrunzători şi calzi, îmi par învăluiţi şi astăzi de o imensă tristeţe, pe care „lecţia suferinţei” le-a întipărit-o pentru totdeauna.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Articole din aceeasi categorie