Emoționant omagiu adus promotorilor artei românești prin fosta Galerie «Frezia» din Dej

Galeria a fost un loc referențial al culturii naționale dar a fost închisă în 2019 în urma unei aberante decizii care a sfidat tradiția și patrimoniul național

Peste 200 de iubitori ai artelor din Dej, Bistrița și Cluj-Napoca – medici, profesori, teologi, istorici, scriitori, cunoscuți plasticieni, oameni de cultură, jurnaliști, localnici dovedindu-și cu prisosință respectul pentru obiceiurile statornicite cu folos în oraș -, au venit, joi, 12 ianuarie, la dublul eveniment cultural organizat la Muzeul Municipiului: lansarea albumului intitulat ”Galeria de Artă «Frezia» – Dej în eternul vremii” și vernisajul Expoziției cu 28 de lucrări semnate de celebri artiști contemporani, aflate în colecția familiilor doctor Marius și Corina Boca și profesor Ion și Letiția Mureșan. Amfitrionii manifestării au fost istoricul Constantin Albinetz, director al muzeului, profesorul Ion Mureșan, timp de 16 ani custode la Galeriei «Frezia», și criticul de artă prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu.

Albumul ”Galeria de Artă «Frezia» – Dej în eternul vremii”

Albumul ”Galeria de Artă «Frezia» – Dej în eternul vremii” a fost alcătuit, cu desăvârșită pricepere și respect pentru adevăr, de profesorul Ion Mureșan și de criticul de artă prof. dr. Negoiță Lăptoiu, fiind tipărit în excelente condiții grafice la Editura Napoca Star. Volumul de 209 pagini este structurat în șase capitole -”Relevante mărturii”, ”Interviuri”, ”Emoționante evocări din partea unor marcante personalități”, ”Spicuiri din presa vremii”, ”Semnificative imagini” (n.r.: reproduceri color ale celor mai valoroase opere ale colecției de familie amintite), și ”Lista artiștilor care au expus la Galeria de Artă «Frezia» din Dej.”

Pictorii de binemeritată notorietate ale căror lucrări sunt expuse, până în 26 ianuarie, la Muzeul Municipiului sunt Mariana Bojan, Teodor Botiș, Ilie Boca, Traian Brădean (1927 – 2013), Victor Ciato, Vitalis Iulian Cojocaru, Dan Constantinescu, Valentin Codoiu, Dan Aurel, Constantin Daradici, Cornelia Dedu, Miron Duca, Petru Galiș, Ioan Grigore, Marcel Lupșe, Vasile Murivale Mureșan, Aurel Nedel, Angela Brădeanu Popa, Vasile Pop, Ion Sălișteanu (1929 -2011), Liviu Suhar, Elena Szervaczius, Constantin Tofan, Viorel Toma, Leon Vreme, Zamfirecu, Eva Solymossy Lukacs și Janos Incze.

Peste 200 de artiști au expus la Galeriile Frezia

Directorul Muzeului Municipiului Dej, istoricul Constantin Albinetz.

În discursul rostit în deschiderea manifestării, istoricul Constantin Albinetz a subliniat că ”expoziția celor 28 de artiști vernisată la Muzeu este o mică parte din colecția familiilor Boca-Mureșan, constituite pe parcursul a 45 de ani. Marius și Corina Boca au preluat în 1998 Galeria de Artă a orașului și au transformat-o într-o instituție etalon a artelor plastice, Galeria «Frezia», unde, timp de 16 ani au expus peste 200 de artiști, cei mai importanți artiști plastici ai României. Rolul Galeriei «Frezia» a fost unul educativ, având și o puternică și importantă componentă socială care a dus la formarea unei comunități, aceea a iubitorilor de artă, a inițiat noi colecționari și a dat impulsul unor tineri de a deveni artiști. (…) Albumul ”Galeria de Artă «Frezia» – Dej în eternul vremii” este un proiect editorial de excepție (…). În această seară, alături de noi se află domnul profesor Ion Mureșan pentru a ne vorbi despre istoria colecției și a Galeriei. Din păcate, Marius și Corina Boca au plecat prea devreme din lumea aceasta. Manifestarea de azi este dedicată celor doi pasionați colecționari. Să ne aducem mereu aminte de marea lor contribuție în domeniul artelor plastice, de modestia și de frumusețea lor sufletească”. Un moment de reculegere a fost păstrat în memoria lui Marius și a Corinei Boca.

Părintele prof. univ. dr. Ioan Bizău

Părintele profesor universitar dr. Ioan Bizău de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, ”emoționat de acest moment festiv, sărbătoresc”, a remarcat că Galeria «Frezia» a fost un inedit fenomen cultural, cu o evidentă componentă socială. ”Albumul care se lansează în această seară este unul omagial. (…) Sunt impresionat să reîntâlnesc la această manifestare personalități care au venit constant, aproape două decenii, la expozițiile de la Galeria «Frezia». Fascinant a fost că Galeria a coagulat în jurul său un public remarcabil, format prin chiar acțiunile organizate de profesorul Ion Mureșan, unde au fost aduse în fața iubitorilor de frumos lucrări reprezentative ale artei românești contemporane. S-a spus deja că în realizarea albumului contribuțiile fundamentale sunt cele ale profesorului Ion Mureșan și ale criticului de artă Negoiță Lăptoiu, care are, în volum, zeci de cronici de câte o pagină, sinteze ale unor evenimente remarcabile. (…) Să ne fie drag că am fost membri ai acestei comunități” (…). Galeria «Frezia» ne-a ajutat să avem și o bună considerație asupra noastră. Vă mulțumesc domnule profesor Ion Mureșan din toată inima.”

Fenomenul «Frezia»

Criticul de artă prof. univ. dr Negoiță Lăptoiu: Fenomenul «Frezia» a fost o șansă pentru comunitatea din Dej și pentru istorie. Au fost organizate 177 de evenimente nu doar expoziții. Au fost 16 ani încărcați de această splendoare a creativității. Eu am glăsuit de 140 de ori la manifestările derulate la «Frezia». Am fost mereu convins că omul sfințește locul și că evenimentele de la «Frezia» sunt emblema calității, a valorii. Vorbim azi de splendoarea energiilor creative românești care au ținut să înscrie în biografia lor și un popas dejean. E notabilă perpetuarea atitudinii Mureșan-Boca, prin familia medicilor Dinu și prin Antonia, și ea medic. E perpetuată necesitatea asocierii vieții curente cu arta și e un lucru cu totul special, pentru că, așa precum spunea maestrul Corneliu Baba, arta pleacă de la o emoție și determină o emoție. Avem nevoie de asemenea clipe care ne proiectează într-un spațiu luminos în existența încărcată cu atât de multă umbră și durere. (…) Suntem beneficiarii unor fapte care trebuie să fie mereu rememorate: ce e frumos trebuie să fie mereu perpetuat. (…). Mi se pare emblematic tabloul lui Traian Brădeanu, Prag existențial. Viața e un prag. Ajungem undeva pe un promontoriu și privim în zare cu nădejde, cu încredere. Este un mâine posibil, care, de multe ori, poate fi determinat și de noi. Să-i iubim pe cei care au creat Frumosul”.

Traian Brădean, Prag existențial, lucrarea emblematică a expoziției

 

Profesorul Ion Mureșan, curator timp de 16 ani al Galeriei «Frezia»: ”Lansarea unei cărți despre artă trebuie să fie neapărat însoțită de o expoziție. Din păcate, expoziția pe care o găzduim azi e săracă față de cele organizate altă dată, la «Frezia», iar acest lucru e cauzat de faptul că am pierdut o clădire unde se desfășura o activitate valoroasă, cuprinzătoare și aducătoare de bucurii. Eu am trăit, timp de 16 ani, zi de zi și ceas de ceas, istoria Galeriei «Frezia». Știu că sunteți de acord cu mine că această Galerie nu și-a început activitatea din senin: a fost continuatoarea unor foarte îndelungate procese, până să obțină rezultatele frumoase despre care vorbim acum. Am scris în Album tot ceea ce doresc să vă spun în aceste momente și am speranța că veți citi toate paginile, cu plăcerea rememorării. (…) Eu sunt exponentul primei generații a familiei mele de colecționari dornici de artă valoroasă și dispuși să facă sacrificii pentru a aduce în ambianța casei opere semnate de mari plasticieni ai țării. A doua generație a fost cea a soților Marius și Corina Boca. Iar a treia geneație e reprezentată de familia Dinu și de ceilalți urmași ai familiei Boca. Nu pot să închei fără să vă spun că am participat, de-a lungul vieții mele, la nenumărate manifestări culturale, dar nicăieri nu am văzut un public atât de frumos cum a fost cel de la «Frezia», o lume îmbrăcată sărbătorește, elegantă”.

***

La manifestarea de la Muzeul Municipiului, nepoata profesorului Ion Mureșan a atras privirile prin sărbătoreasca ținută vestimentară, cu bundiță din zona etnografică a Bistriței, lucrată manual și împodobită migălos cu broderii de meșteri talentați.

Nepoata profesorului Ion Mureșan
Fiica profesorului Ion Mureșan
Nepoata profesorului Ion Mureșan
În prim plan, stânga, istoricul de artă Livia Drăgoi: ”Am surpriza plăcută a unei seri cu totul excepționale”

Spațiul Sălii de conferințe a Muzeului a fost neîncăpător, iar mare parte a publicului a urmărit în picioare discursurile rostite la vernisaj și la lansarea albumului. Mulți dintre participanții nu au avut loc în sală și au audiat de pe coridor prezentările făcute de organizatorii manifestării.

Scurte relatări ale participanților la manifestare, pentru cotidianul ”Făclia”:

La propunerea redactorului cotidianului ”Făclia” de a evidenția zece aspecte mai puțin cunoscute despre Galeria «Frezia», fiica profesorului Ion Mureșan a arătat că ”s-a spus aproape tot ce trebuia să se spună despre acest fenomen unic în țară” dar, se pare, nu și lucruri menite să evoce unele detalii semnificative precum: dăruirea, munca pe deplin asumată în organizarea expozițiilor și a taberelor de creație, efortul permanent, durerea imensă la trecerea la cele veșnice a unor mari artiști care au venit la Dej, adevărul, clipele rare trăite în anturajul unor artiști geniali, bucuria de le fi aproape, recunoașterea de către public a valorii manifestărilor organizate, unicitatea evenimentelor, eternul ca moștenire ineluctabilă”.

Radu Gavrilă, președintele ASTRA Dej: Galeria «Frezia» face parte din istoria noastră din anii de după 1989, când aveam nevoie de repere valorice incontestabile. «Frezia» a fost în mod cert fenomenul artistic de mare ținută care a scos Dejul din anonimatul cultural și l-a inclus în suita unor mari evenimente culturale ale țării”.

Istoricul de artă Livia Drăgoi, fost director al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca: ”S-au spus atât de multe lucruri minunate și meritate despre Galeria «Frezia», dar acum pe mine mă copleșește, într-adevăr, emoția, pentru că a fost o etapă din viața mea de specialist în domeniul artei. Și am, acum, aici, surpriza plăcută a unei seri cu totul excepționale”.

Criticul de artă Negoiță Lăptoiu: ”Galeria «Frezia» a fost o șansă educativă majoră pentru publicul dejean, o șansă să fie mereu provocat la reflecții și interpretări estetice. Arta e una din soluțiile majore pentru a privi și interpreta lumea în lumină, și nu în umbră.”

Părintele profesor universitar dr. Ioan Bizău: ”Eu sunt foarte impresionat să văd aici lucrări din colecția extrem de valoroasă a acestei familii care a onorat Dejul ani de zile cu expozițiile a zeci de artiști prestigioși ai țării. Și, de asemenea, mă impresionează mulțimea de oameni care au venit azi la acest eveniment cultural, să vadă și să asculte”.

Tudor Marin: ”Noi am fost vecini cu familia doctor Boca și întotdeauna am participat la evenimente de genul acesta, la Galeria «Frezia». Am rămas, în continuare, legați de familia Mureșan.

Prof. Ligia Clinciu: ”Regretăm enorm că activitatea Galeriei «Frezia» a fost curmată intempestiv. Pentru Dej, Galeria «Frezia» a fost un reper cultural inconfundabil. Revederea acestor splendori artistice, în expoziția actuală, este pentru mine mai mult decât impresionantă. Trag nădejdea că Galeria va redeveni emblema artei naționale, în orașul nostru”.

Ing. Geta Horvat: ”Am venit la acest eveniment din respectul pentru artiștii care au creat opere minunate. Sper că Galeria «Frezia» va fi redeschisă pentru expoziții cu opere realizate de artiști de mare anvergură ai țării”.

Au participat la manifeatsrea de la Muzeul Municipiului Dej, primarul Costan Morar, președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) din Dej, Radu Gavrilă, istoricul de artă Livia Drăgoi, fost director al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, artistul Marcel Lupșe – pictor al plantelor de leac din Transilvania, precum și numeroase personalități ale orașului Dej.

***

Galeria de Artă «Frezia» și-a închis, dramatic, porțile și a intrat, ilogic, în posesia Parohiei Reformate din Dej, iar în timpul restaurării Bisericii Reformate Calvine (luterană, din 1558 calvină, iar din 1568 unitariană), oficiul religios s-a desfășurat în clădirea emblematică a Galeriei «Frezia» evacuate. A fost o substituție ostentativă și cu totul regretabilă. Este discutabilă reprezentarea corectă și profesionistă în justiție a autorităților statului, în procesul cererii de așa-zisă ”retrocedare” de vreme ce bunurile patrimoniale de certă utilitate publică nu ar trebui să fie scoase din circuitul civil.

Clădirea în care a funcționat aproape două decenii Galeria de Artă „Frezia” a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a funcţionat ca măcelărie, apoi ca și croitorie. În 1918, după eliberarea Transilvaniei de sub crunta ocupație și exploatare ungară, clădirea din Dej a devenit bun patrimonial al Statului Român. În anul 1940, în urma Dictatului de la Viena, regimul Horthy a anulat toate dispozițiile impuse prin Tratatul de la Trianon din anul 1920. Actul prin care a fost ”retrocedată”, în 2019, Galeria «Frezia» a fost sau nu unul din arhiva regimului Horthy?

***

Cotidianul Făclia relata, în ediția sa din 13 octombrie 2020 că Galeria de Artă „Frezia” din Dej – un filon de aur în tradiţia culturală a Transilvaniei -, şi-a încetat activitatea în anul 2019, după ce spaţiul expoziţional a fost atribuit Parohiei Reformate Calvine din Dej, în urma unei abracadabrante decizii judecătoreşti pronunţate în privinţa cererii de „retrocedare” a imobilului aflat în proprietatea publică a Statului Român şi apoi a Municipiului.

Carmen FĂRCAȘIU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut