Emil Boc vede în modernizarea căii ferate o prioritate

Edilul a subliniat că proiectul care vizează reabilitarea căii ferate Cluj-Oradea, de peste 1,3 miliarde de euro, este în fază avansată.

România trebuie să aibă ca prioritate modernizarea căii ferate, pentru că este infrastructura viitorului, a afirmat, vineri, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Emil Boc. „Trebuie să ne uităm la infrastructura viitorului, care este infrastructura verde, nepoluantă, în special calea ferată. La Cluj, implementăm şi trenul metropolitan şi sunt convins că alte oraşe îl vor implementa. Gândind vizionar, în 2030, întreaga arie metropolitană trebuie să aibă o mare arie mare de acoperire prin trenul metropolitan. România are cel puţin 10 de ani în urmă în materie de dezvoltare a infrastructurii feroviare, raportat la celelalte ţări din Uniunea Europeană”, a spus, vineri, Emil Boc, la o dezbatere despre căile ferate din România, organizată de DC News.

El a amintit că anul 2021 este Anul European al Căilor Ferate. „Această prioritate este a Uniunii Europene, dar trebuie să fie a României pentru următorii cel puţin 5-7 ani, cât ţine următorul exerciţiu financiar 2021-2027”, a adăugat Emil Boc. Edilul a subliniat că proiectul care vizează reabilitarea căii ferate Cluj-Oradea, de peste 1,3 miliarde de euro, este în fază avansată, la Guvern, pentru promovarea indicatorilor tehnico-economici şi de organizare a licitaţiei la începutul anului 2022, cu implementare imediat după finalizarea licitaţiei.

„Dacă azi facem 3 ore de la Cluj la Oradea, cu noua cale ferată vom face o maximum o oră şi 45 de minute”, a adăugat Boc. Proiectul prezentat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles vizează electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (Magistrala feroviară 300, Bucureşti – Braşov – Teiuş – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor), cu o lungime actuală de 165,85 km, şi presupune realizarea unei infrastructuri ce va permite viteze maxime cuprinse între 100 km/h şi 160 km/h.

UE a declarat anul 2021 „Anul european al căilor ferate”, pentru a promova utilizarea mai frecventă a trenului, care este un mijloc de transport sigur și ecologic. Pe 15 decembrie, Parlamentul European a aprobat propunerea Comisiei de a declara 2021 „Anul european al Căilor Ferate”. Transportul feroviar produce doar 0,4 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune. Majoritatea căilor ferate sunt electrificate, iar transportul feroviar este singurul mod de transport care și-a redus considerabil emisiile din 1990 până astăzi. Transportul feroviar poate fi un factor important și pentru turismul sustenabil. Transportul feroviar asigură legături în zonele îndepărtate, contribuind la coeziunea internă și transfrontalieră a regiunilor europene. Cu toate acestea, doar 7 % dintre pasageri și 11 % din totalul mărfurilor sunt transportate cu trenul. Infrastructura învechită, modelele de afaceri depășite și costurile ridicate de întreținere reprezintă unele dintre problemele de soluționat pentru a realiza un spațiu feroviar european unificat.

„Calea ferată este îmbătrânită”

Afirmația îi aparține clujeanului Grigore Mare, preşedintele Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare Comercial Vagoane. „Salariaţii din domeniul feroviar sunt îmbătrâniţi, iar un călător trebuie să stea în tren 13-14 ore dacă merge de la Bucureşti la Cluj, faţă de 5 ore şi jumătate cât stătea înainte de Revoluţie”, a declarat vineri Grigore Mare. „Să ştiţi că avem o problemă mare şi cu salariaţii în domeniul feroviar: prost retribuiţi, prost îmbrăcaţi. Cu greu am reuşit în Parlament, anul trecut, să adoptăm o lege a personalului feroviar. Când s-au bucurat şi ei, a venit promulgarea. Noi sperăm că anul acesta să intre în vigoare şi să-i dăm ceferistului respectul de altădată. Calea ferată a fost construită prin ceferişti, ceferiştii pot să o recontruiască aşa cum a fost ea”, a menţionat Grigore Mare, la o dezbatere organizată de DC News Media Group, cu tema „Anul European al Căilor Ferate în România: este nevoie de un Pact Naţional pe Transporturi Feroviare?”.

Potrivit acestuia, capacitatea de transport este foarte redusă, având în vedere şi viteza redusă de circulaţie, de doar 44 de km pe oră la călători şi de 17-18 km pe oră la marfă.

„Noi avem nevoie de trenuri mai multe ca să avem şi beneficii mai mari, de călători, de mărfuri şi aşa mai departe. Dacă vitezele sunt aşa cum sunt, de 44 km pe oră la călători şi de 17-18 km pe oră la marfă, normal că nu mai încap trenuri, unde să încapă?”, a mai spus preşedintele FNFMCV. El a precizat că de la Bucureşti la Cluj un călător stă în tren 13-14 ore. „Eu sunt clujean. Mi-aş dori să ajung la Cluj, să merg cu 120 de km pe oră aşa cum mergeam înainte sau chiar după Revoluţie şi ajungeam în 5 ore şi jumătate la Cluj. Nu ar trebui să mai stau în tren 13-14 ore, este insuportabil. Toată lumea fuge de acest transport şi ne tot văităm că nu avem transport de călători, nu avem călători, nu avem transport de mărfuri. Unde să avem dacă călătorul face 14 ore până la Cluj de la Bucureşti, dacă marfa face 3 săptămâni dintr-un punct în altul?”, a menţionat Grigore Mare.