Emil Boc: Momentele de la 1784-1785 au constituit vârful suferinței românilor din Transilvania

Numeroși clujeni au ţinut, miercuri, să le aducă un omagiu eroilor Horea, Cloşca şi Crişan la împlinirea a 239 de ani de la supliciul la care au fost supuşi. Aceştia au asistat la o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi, după care au depus coroane de flori în cadrul unui ceremonial organizat la Obeliscul Horea, Cloşca şi Crişan. Manifestarea a fost organizată de Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” în colaborare cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Primăria Cluj-Napoca, Divizia 4 Infanterie„Gemina”, Consiliul Județean Cluj, Eparhia Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Asociația Astra, Asociația Cultul Eroilor “Regina Maria”, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Fundația Carpatica, Asociația Concordia Transilvană și Societatea culturală Dragoș Vodă.

În cadrul ceremoniei au fost ţinute discursuri în care s-a subliniat sacrificiul pe care Horea, Cloşca şi Crişan l-au făcut pentru ca românii din Transilvania să aibă o viaţă mai bună.

Primarul Emil Boc a transmis că momentele petrecute la 1784-1785 au constituit practic vârful suferinței românilor din Transilvania. „Cu dascălul și preotul am reușit să supraviețuim, dar mai ales prin acești eroi ai neamului românesc care au avut un rol un numai pentru a arăta că un se mai poate trăi așa, ci au avut un rol important în cristalizarea conștiinței naționale a românilor. Încet dar sigur românii și-au dat seama că un pot conta nici pe „bunul împărat”. Eu spun că aici a fost începutul sfârșitului mitului „bunului împărat”, de care se va convinge și Avram Iancu, câțiva ani mai târziu”, a transmis Emil Boc, precizând că este foarte important să ne prețuim eroii „pentru că fără ei nu am fi avut nici 1848, nu am fi avut nici Unirea de la 1918, un am fi fost nici aici să ne bucurăm totți românii într-un stat unitar și să ne bucurăm că în ciuda tuturor greutăților istoriei”.

La final, ansamblul ”Rapsodia Someșană” și corurile ”Ecou” și ”Laudatio” au oferit un moment cultural-artistic, fiind intonate cântece patriotice. La manifestare au luat parte și elevi ai Școlii Gimnaziale „Horea” din Cluj-Napoca.

Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scoruşetului în 27 decembrie 1784 iar Crişan a fost capturat în 30 ianuarie 1785. Acesta din urmă s-a spânzurat în închisoare iar Horea şi Cloşca au fost pedepsiţi şi executaţi cu cruzime, prin tragerea pe roată, la Alba Iulia, pentru acţiunile lor prin care au încercat să îi scape pe ţărani de situaţia extrem de grea în care trăiau.

Pentru jertfa lor extraordinară, Horea, Cloşca şi Crişan au fost numiţi de marele istoric Nicolae Iorga „trei mucenici ţărani ai secularelor suferinţi româneşti în Ardealul oblăduit şi strivit de străini”. Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan a avut mare ecou atît în presa vremii cît şi la nivelul diplomaţiei europene. Răsunetul răscoalei lui Horea în străinătate s-a propagat cu repeziciune pe arii geografice şi social-politice întinse.