Ec. dr. Petru ȘUȘCA: Lupta cu pandemia a fost nu un război, ci un maraton

Pentru medicii Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, lupta cu pandemia nu a însemnat un ”război”, ci un „maraton”. „Un exercițiu de reziliență, compasiune și muncă în echipă. Echipa medicală, formată din peste 500 de medici, asistente, infirmiere și brancardieri, este una excepțională, care și-a dovedit în acest an calitățile”.

Aprecierea îi aparține managerului SCJU Cluj, ec. dr. Petru ȘUȘCA, un profesionist care, la rândul său, merită aprecierea comunității pentru modul în care a reușit să gestioneze problemele apărute la nivel de spital în cel mai greu an al mandatului său de manager.

– Anul 2020 a fost, din păcate, anul pandemiei covid-19. Cât de pregătit pentru astfel de situații  era SCJU Cluj și care au fost momentele critice pentru spital, în acest an?

– Aș vrea, întâi de toate, să subliniez faptul că Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, mai ales prin secțiile unice la nivelul municipiului (sau unele unice la nivelul regiunii de Nord-Vest), a primit și tratat pacienți COVID-19 pozitivi în mod continuu, din primăvară și până acum. La aceasta se adaugă perioada din martie-mai, când, prin reorganizarea clădirii Medicală I, am fost spital suport COVID-19 și, mai apoi, începând cu noiembrie 2020, în aceeași clădire, am organizat o secție de boli infecțioase, pentru preluarea pacienților pozitivi.

Cea mai mare problemă a spitalului, la fel ca în cazul multor spitale din țară, a derivat din funcționarea în regim pavilionar, în clădiri foarte vechi. De aceea, identificarea unor circuite epidemiologice funcționale a fost printre cele mai mari provocări cu care ne-am confruntat.

Retrospectiv, cred că au fost mai multe momente critice. Primul a fost cel al aprovizionărilor cu echipamente de protecție pentru personalul medical, în contextul în care, la nivel mondial, exista o cerere uriașă, iar furnizorii nu puteau onora comenzile. Deși existau resurse financiare disponibile, practic era imposibil să găsești pe piață echipamente de protecție. În aceeași situație ne-am aflat, o vreme, cu ventilatoarele, monitoarele de funcții vitale și injectomatele, necesare intubării și asistenței pacienților critici. Am găsit o rezolvare și în trei luni de zile am achiziționat 30 de ventilatoare, 30 de monitoare și injectomate. Am organizat, în primăvară, un transport de materiale de protecție din China, de la furnizori de acolo. A fost un efort comun al autorităților locale și al Asociației Un Singur Cluj. Din bugetul propriu, spitalul a alocat atunci aproximativ 1.500.000 lei pentru achiziția echipamentelor de protecție.

Mai apoi, în cazul ventilatoarelor, doar în 2020 am achiziționat 30 ventilatoare, iar Ministerul Sănătății ne-a repartizat 15, crescând capacitatea totală a spitalului de locuri de terapie intensivă la aproximativ 140.

Al doilea moment critic, consider eu, a fost atunci când am început să ne ajustăm cu toții la gândul că normalitatea înseamnă traiul zilnic cu acest virus. Pe fondul creșterii exponențiale a ratei infectărilor și a afluxului de pacienți COVID-19, personalul medical a devenit din ce în ce mai epuizat.

– Cât ați investit, în 2020, în dotarea secțiilor cu echipamente medicale necesare pentru a face față provocărilor pandemiei? Ce aparatură ați achiziționat și cât de bine dotate apreciați că sunt acum secțiile spitalului?

– Anul 2020 a fost prolific, în ceea ce privește dotarea cu echipamente medicale a spitalului. Am reușit să facem investiții însumând peste 6.200.000 euro (paturi de terapie intensivă, ecografe, monitoare de funcții vitale, un CT nou, RX mobil, ventilatoare, injectomate, sterilizatoare, echipament RT-PCR, turnuri de laparoscopie, aparate de anestezie cu ventilație, paturi electrice, mese de operație, aparate de oxigenoterapie, sisteme pentru drenaj pulmonar etc).

Prioritar, în acest an, am achiziționat echipamentele necesare asistenței pacientului critic COVID-19. Din punct de vedere al investițiilor în echipamente medicale, contrar așteptărilor, am reușit să facem cele mai multe investiții.

– În ce măsură Ministerul Sănătății și administrațiile locală și județeană v-au sprijinit în procurarea celor necesare în această perioadă?

– Ministerul Sănătății ne-a oferit un real sprijin în achiziția de echipamente medicale, alocând suma de 6.500.000 lei. Partenerul nostru constant în proiectele de modernizarea a infrastructurii medicale a fost, și în 2020, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, aceasta alocându-ne 5.600.000 lei. De asemenea, am avut sprijinul financiar al Consiliului Județean Cluj – 1.000.000 de lei. Subliniez că în acest an am realizat cele mai multe investiții din venituri proprii.

– Știu că ați beneficiat și de sprijinul comunității, în această perioadă de pandemie. Cât de mult a contat?

– Mobilizarea fără precedent și răspunsul comunității la apelul nostru din primăvară ne-a copleșit. Sponsorizările în bani și bunuri au depășit anul acesta 4.500.000. Sumele rezultate în urma campaniei de strângere de fonduri au fost alocate achiziției de echipamente de protecție sau alte consumabile. De exemplu, doar în decembrie 2020, am beneficiat de două sponsorizări consistente: 500.000 sponsorizare SC Terapia SA, pentru mobilierul și sistemele de depozitare din noua Farmacie, și donația De’Longhi România – un sterilizator cu abur, în valoare de 400.000 lei, instalat deja în clădirea Obstetrică-Ginecologie I.

– Ce „armată” de medici, asistente, infirmieri etc. din SCJU Cluj a fost și este implicată în acest război cu pandemia? Și cât de buni „soldați” apreciați că s-au dovedit toți aceștia?

– Aș folosi mai degrabă metafora maratonului. Acesta nu e un război. E un maraton. Un exercițiu de reziliență, compasiune și muncă în echipă. Echipa medicală, formată din peste 500 de medici, asistente, infirmiere și brancardieri, este una excepțională, care și-a dovedit în acest an calitățile.

– Pentru care din secțiile spitalului apreciați că a fost cel mai greu?

– Pentru tot personalul spitalului a fost greu.Volumul cel mai mare de muncă l-au avut UPU și ATI I. Pentru ei, este în continuare greu. În plus, pentru că avem unele secții cu specialitate unică în regiune, ne-am văzut nevoiți să preluăm pacienți COVID chiar dacă nu eram spital suport COVID.

Neurochirurgia, Chirurgia Maxilo-Facială, Ginecologia I au preluat toate cazurile grave din regiune, indiferent dacă au fost sau nu COVID pozitive. Munca echipelor din aceste secții a fost și rămâne grea. Nu este ușor să te lupți cu un inamic invizibil.

– Au fost cazuri de îmbolnăviri în rândul personalului SCJU Cluj? Care a fost impactul acestora asupra colectivului?

Da, au fost aproximativ 60 de cazuri, la nivelul întregului spital. Procentul e mic, în contextul în care avem peste 3000 de angajați. Anchetele epidemiologice au arătat că îmbolnăvirile, în cea mai mare parte, s-au petrecut în afara spitalului. Personalul a învățat să respecte regulile de distanțare și măsurile de protecție.

– Câte testări covid-19 s-au făcut până la mijlocul lunii decembrie la SCJU Cluj?

– Am început testarea în aprilie 2020 și până la mijlocul lunii decembrie au fost făcute aproximativ 56.200 de teste RT-PCR. Le mulțumesc, pe această cale, colegilor de la IMOGEN și de la punctul de recoltare, pentru efortul depus în această perioadă, pentru a recolta, testa și comunica rapid rezultatul pacienților. Mobilizarea lor a fost exemplară și, așa cum ne-au obișnuit, au dat dovadă de maxim profesionalism și implicare. La sfârșitul acestui an am depășit 60.000 de teste efectuate în cadrul laboratorului. Există județe în țară care, prin toate centrele de testare, nu au depășit acest prag.

– Provocările generate de pandemia covid-19 nu v-au împiedicat să faceți o serie de lucrări de reparații, modernizări etc., începând de la curtea spitalului și continuând cu farmacie, secții ș.a.m.d.

– Așa este. Am continuat proiectele de modernizare a infrastructurii medicale. Cumulat, investițiile în lucrări de reparații se ridică la peste 3.600.000 euro. A fost modernizată curtea Complexului Clinicilor 3-5, secțiile Dermatologie, Oftalmologie, Medicina Muncii, Chirurgie Generală I, compartimentele Ortopedie și Chirurgie Plastică, Nefrologie, Endocrinologie, Obstetrică-Ginecologie II, Neurologie I și II, Psihiatrie II, Anatomie Patologică. Este anul în care am investit cel mai mult în îmbunătățirea condițiilor hoteliere din secții, iar marea majoritate a fondurilor au fost alocate din veniturile proprii ale spitalului, pe lângă alocările instituțiilor publice locale și județene.

Un proiect important a fost transformarea unui vechi atelier de tâmplărie în farmacie de spital cu circuit închis. De asemenea, au fost renovate birourile administrative, pentru a spori confortul colegilor din serviciile suport ale spitalului.

Lucrările de renovare din secții se referă la reabilitarea saloanelor și a grupurilor sanitare, care presupune inclusiv refacerea tuturor instalațiilor – electrice, termice, de gaze medicinale și internet. De asemenea, sunt amenajate holurile, spațiile destinate personalului secției și se înlocuiește tâmplăria interioară și exterioară (uși și geamuri).

– Ce nu ați reușit, din ceea ce v-ați propus, să faceți în 2020?

– La finele lui 2019, cu siguranță, nu își închipuia nimeni că 2020 va fi așa cum a fost. Cu toate acestea, am reușit să demarăm toate proiectele pe care ni le-am propus. Echipa SCJU funcționează eficient, în ciuda dificultăților acestui an. Fără munca și efortul oamenilor pe care îi conduc, aceste proiecte ar fi rămas la stadiul de deziderate.

– Ce proiecte sunt în derulare, în prezent, la SCJU Cluj?

– În continuare se lucrează la secțiile clinice Dermatologie, Neurologie I-II și la Serviciul de Anatomie Patologică. Am inițiat, de curând, lucrările de reparații capitale pentru reabilitarea Clinicii de Ortopedie – un proiect amplu de modernizare și dotare a celor două secții, în valoare de aproximativ 20.000.000 lei. În 2021 urmează să modernizăm ambulatoriile din Complexul Clinicilor 3-5, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Dotările cabinetelor de ambulatoriu vor fi făcute prin proiect, iar spitalul va igieniza și amenaja spațiile. De asemenea, îmi doresc ca în 2021 să fie pusă piatra de temelie pentru proiectarea și construcția Centrului de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie, în valoare de 45.000.000 lei.

M. TRIPON