După pandemie, numărul copiilor înscriși la cercurile Palatului Copiilor „a crescut enorm”

Este vestea bună dată de directorul Palatului Copiilor din Cluj-Napoca, Valentin Cuibus, care explică acest lucru prin aceea că, după doi ani de restricții, copiii au dorit, mai mult ca oricând, să fie împreună, să socializeze, să participe la cât mai multe activități.

Alte amănunte despre activitățile organizate în 2022 și despre proiectele pentru acest an – în dialogul purtat cu directorul Palatului Copiilor, Valentin CUIBUS.

– Cum apreciați că a fost anul 2022, comparativ cu 2021, la Palatul Copiilor, incluzând finalul de an școlar 2021-2022 și începutul de an școlar 2022-2023?

– E foarte greu de comparat. De ce? Pentru că discutam de perioada închiderii, practic, a discuției despre covid, o perioadă în care toată lumea era stresată, nici nu mai știi acum ce a fost cu adevărat în perioada respectivă. Oricum, 2022 a fost un an bun, un an bun din toate punctele de vedere, un an în care numărul de copii înscriși la cercurile Palatului Copiilor a crescut enorm. Probabil s-a simțit nevoia, după doi ani de pandemie copiii doreau să fie din nou împreună, doreau să socializeze, doreau să participe la activități. Avem acum aproape 4.000 de copii.

– Față de câți, în perioada de pandemie?

– În perioada de pandemie era greu să estimezi, pentru că activitățile erau online. Nu poți să faci comparație. Față de perioada anterioară pandemiei, însă, când numărul lor era cam de 3.000, 2800-3000, apare o creștere semnificativă și discutăm de 4.000 de copii numai în municipiul Cluj-Napoca, pentru că avem și cluburile copiilor din Dej, Gherla, Turda, Câmpia Turzii și Huedin, unde sunt încă vreo 3.500. Deci, numărul de copii este foarte mare, iar rezultatele sunt super bune. Ați publicat, de altfel, rezultatele obținute de membrii Cercului de karate unde suntem foarte, foarte tari, sportivii acestui cerc au peste o sută de titluri europene câștigate în 2022.

Așadar, rezultate excelente, lucrurile merg bine, spre foarte bine. Nu am avut niciun fel de probleme deosebite privind partea de organizare. Am avut finanțarea asigurată și de la nivelul ministerului, inclusiv pe zona de investiții, partea de tabere a mers bine spre foarte bine, atât tabăra din Băișoara, cât și tabăra din Caps – Valea Ierii. Am avut peste 500 de copii care au participat în fiecare etapă la cursurile de înot. Părerile, în general, din sondajele pe care noi le-am făcut, sunt cu plus, despre activitatea desfășurată. Sigur,  contează enorm faptul că sunt mii de copii care nu plătesc, pentru că, cu excepția intrării la bazin, unde cheltuielile sunt suportate din încasări – mă refer la lumină, gaz, apă – nimic nu se plătește, ceea ce înseamnă foarte, foarte, foarte mult.

– În afară de cercul de karate care a avut rezultate absolut excepționale, ce alte cercuri s-au remarcat în 2022?

– Aproape toate cercurile. Spun aproape pentru că, sigur, sunt mici probleme și o să reprofilăm, probabil, două-trei dintre cercuri. Sunt vreo două sau trei din 50, pentru care ar trebui să gândim, probabil, o altă variantă de activitate. Aici există mai multe aspecte. Un cerc poate să nu meargă pentru că profilul nu este corespunzător, pentru ceea ce lumea dorește astăzi – și se întâmplă foarte des, asta, și atunci trebuie adaptat tot timpul -, sau persoana care ține cursurile nu este potrivită pentru acele cursuri. La un Palat al Copiilor diferența față de școală este uriașă. La școală copilul merge pentru că e obligat să meargă. Nu are de ales. Aici vine, și dacă nu-i place, a doua zi nu mai vine. Deci tu trebuie să te apropii de copil, trebuie să îl convingi de utilitatea a ceea ce face. E cu totul altceva decât la școală, nu seamănă deloc. Dacă tu nu reușești să îl atragi, ai pierdut.

Sunt foarte multe cercuri cu rezultate excepționale. Sunt cercurile de dansuri, de pictură, de grafică, cercul de sculptură, care iarăși merge foarte bine. Avem revistă, avem, la sport, aproape tot ce se poate: în afară de înot, de care am amintit deja, avem volei, avem baschet, avem tenis de masă, avem tenis de câmp, avem karate, avem judo. Avem teatru, teatru de păpuși, limbi străine…, deci este o varietate foarte mare de cercuri și de activități.

– Care sunt cercurile care au cel mai mare număr de participanți?

– Nici aici nu poți să compari. N-ai cum să compari, de exemplu, cercul de pian sau de muzică instrumentală cu cercul de dans modern, unde grupele sunt de 15-20 de copii, iar la pian poate să fie unul singur, o dată. Sau la chitară, unde pot să fie doi sau trei.

Cercurile cele mai cerute sunt cele sportive, cele de limbi străine. Cele de informatică, în ultimul timp, au revenit în top, cele de arte plastice, iarăși. Deci toate sunt cerute. Noi adaptăm programul în fiecare an, în funcție de cerere. Nu este cerere, analizăm motivele și renunțăm la cercul respectiv dacă el nu mai este solicitat, pentru că e normal: nu vine copilul, n-ai cum să-ți justifici activitatea.

– Care sunt, acum, vârstele copiilor care frecventează cercurile Palatului Copiilor?

– Cei mai mici au 4 ani, cei mai mari sunt elevi de liceu, cu precizarea că sunt câțiva care sunt deja studenți, dar pe care îi acceptăm pentru că au 15 ani de când sunt la Palat. Îi mai ajută pe cei mici, sunt un exemplu pentru ei. Sunt la cercurile de arte plastice, pictură, balet, unde unii vin deja de 12, 14, 15 ani.

– Cât de dotate sunt acum cercurile Palatului Copiilor?

– Nu stăm extraordinar, adică nu putem să zicem că, gata, nu mai corectăm nimic. Sunt lucruri care se pot îmbunătăți, dar în același timp, să fim corecți, avem dotările necesare prin sprijinul asociației de părinți, prin sprijinul părinților, prin alocările de la nivelul ministerului, pentru investiții. Avem două tabere foarte bine puse la punct, avem, de la NTT DATA, două rânduri de calculatoare, primite în ultimele săptămâni. Sigur, nu putem spune că n-am mai avea nevoi. Am avea nevoie de un autocar, de exemplu, pentru că avem un microbuz cam obosit. Dar nu avem o problemă deosebită, ca să fim corecți.

– Ce vă propuneți pentru 2023?

– Vrem să modificăm structura unor cercuri. Sunt trei cercuri în discuție, cărora vrem să le schimbăm profilul. Ca și investiții, am avea nevoie de o sală de spectacole. Încercăm să facem studiul de fezabilitate și să o construim, dacă vom obține autorizațiile și finanțarea, pentru că e vorba de o sumă destul de mare pentru o sală cu 300 de locuri. Am avea nevoie, așa cum vă spuneam, de un autocar. În rest, nu pot să zic că sunt lucruri care să ne încurce activitatea, să o blocheze, să o facă necorespunzătoare. Sigur, așa cum am mai spus, întotdeauna se poate și mai bine.

M. TRIPON