Cum viața lor este furată de droguri și „lumea fluidă” din online, mai pot fi tinerii fericiți?

„Multă atenție unde mergeți, cu cine vă înconjurați și ce consumați”, a îndrumat dr. Virgiliu Gheorghe tinerii prezenți joi, 19 martie 2025, la Casa de Cultură a Studenților, la Conferința „Cum li se fură tinerilor fericirea astăzi”, pe care doctorul în bioetică a susținut-o la Cluj-Napoca. Acesta i-a încurajat pe tineri să caute lucrurile care le aduc bucuria reală, care le va asigura bucuria pe viitor și nu satisfacția de moment. Vicepreședintele Institutului de Cercetări Psihosociale și Bioetică din București a dat exemplu drogurilor sintetice, „care nu costă nimic”, dar care în trei luni de consum creează dependență, dând câteva exemple din experiența personală, tineri pe care i-a tratat și care au devenit dependenți după ce au mers la discotecă și li s-a pus droguri în băutură. Din păcate, tinerii nu și-au dat seama ce se întâmplă cu ei și au ajuns la spital unde au fost diagnosticați cu debut de schizofrenie. Dr. Virgiliu Gheorghe a ținut să precizeze importanța unei familii sănătoase: „O familie puternică, în care soțul și soția se iubesc, va avea un copil mult mai puțin dependent de anturaje. Părinții care se respectă sunt modele pentru copil. Chiar dacă copilul se va duce într-un anturaj, va ști unde să se întoarcă. Modelul familiei sănătoase, armonioase rămâne în sufletul copilului toată viața și la el se va întoarce”.

Tinerii români mai triști decât restul

Invitatul de seamă al studenților clujeni a precizat că tema conferinței „Cum li se fură tinerilor fericirea astăzi” a fost gândită după ce, așteptând la ieșirea unui liceu de top din capitală, un elev, fiul unei prietene, a observat că majoritatea tinerilor care treceau erau foarte triști, „având o încremenire pe față”, fenomen observat și la alți tineri în timpul călătoriilor cu metroul bucureștean. În urma acestor constatări, Virgiliu Gheorghe și-a pus câteva întrebări, ridicând o problemă: „Nu cumva, astăzi, tinerii nu mai pot fi fericiți? Oare acest lucru va fi de scurtă durată (luni, ani) sau va rămâne ca un fel de patologie pentru întreaga lor viață?”. După cum a spus chiar invitatul, din nefericire, statisticile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) vorbesc de la sine, 33% dintre tinerii români, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, raportează o dispoziție tristă, de mai multe ori într-o săptămână, comparând cu media de 13 % în cele 45 de țări incluse în același studiu OMS. Reputatul intelectual a subliniat faptul că desăvârșirea noastră ca oameni este legată de trăirea bucuriei, confundată în zilele noastre cu acumularea de plăceri și de bunuri: „Astăzi se identifică mult ideea de fericire cu cea de acumulare de bunuri sau de plăceri, de divertisment. În trecut lucrurile se petreceau cu totul altfel pentru că trăirea de a fi fericit presupune cu mult mai mult. Copiii erau fericiți întotdeauna. Problema nu era că nu sunt fericiți, ci cum ei, și omul în general, să-și păstreze această stare de fericire care are ceva în comun și cu inocența și cu curățenia sufletească.”

Deși conectați, totuși singuri

Despre cauzele cauzele care duc la situația în care tinerii sunt anxioși, depresivi și triști, vorbitorul a afirmat: „Stilul de viață modern vine cu niște probleme. În primul rând, apare un fel de însingurare, device-urile îi determină pe tineri să fie foarte singuri, una dintre cele mai mari probleme psihiatrice, în societatea modernă, fiind singurătatea. La un moment dat, o statistică în Anglia, arăta că 60% dintre englezi se considerau singuri, într-o societatea a comunicării. Standardele de viață au crescut și totuși anxietatea cucerește lumea. Datorită rețelelor de socializare, like-urilor și comentariilor apare o dependență emoțională la cei care sunt dependenți de aprobarea celorlalți. Aproape 40% din cei care se consideră dependenți de această aprobare socială suferă de depresie. Atunci când depinzi de un interlocutor virtual este foarte greu să mai fii fericit. În zona respectivă, în funcție de curente, se schimbă foarte mult opiniile. Altceva înseamnă să ai un prieten față către față, dar noi aproape că am renunțat la prieteniile față către față pentru cele virtuale care nu fac decât să ne ducă la depresie. Device-urile lucrează în această direcție, dar și familiile sunt mult mai șubrede ca relații, fiind foarte multe divorțuri, și apar probleme în familie, tinerii fiind tot mai triști. În momentul în care se stă foarte mult pe internet, apare o identitate fluidă, se pierde identitatea. Identitatea este unul din factorii de bază a stabilității și a succesului în viață. La toate acestea se adaugă faptul că tinerii nu mai sunt învățați să fie utili. Sentimentul utilității sau inutilității este implicat foarte mult în sănătatea mintală. Când ești util și știi că cineva are nevoie de tine, te bucuri și asta te face să simți că ești cineva. Cu cât faci mai mult pentru ceilalți, cu atât îți este mai ușor în viață ca să dobândești acest sentiment al utilității și al stimei de sine”.

Jocurile online și pornografia, distracții „depresive”

Dr. Virgiliu Gheorghe a menționat la băieți problemele din cauza jocurilor pe calculator și a pornografiei, iar la fete cele privind sexualitatea, în sensul că se transformă în obiecte sexuale, ajungându-se la o rată a depresiei de 40 % la adolescente. „Prin părăsirea copilăriei, chiar trecerea la adolescență din copilăria timpurie, fetele ajung să-și ea rolul de obiecte sexuale și trebuie să treacă printr-o transformare lăuntrică. Apar niște conflicte de conștiință. Nu este ușor ce li se întâmplă. Iar când sunt tratate ca un obiect, ajung să aibă simptome de depresie sau de somatizare, neștiind de unde vin”, a spus același vorbitor. Alte probleme pot fi create de consumerism, spectacol, divertisment, lipsa activităților fizice, acesta amintind că în prezent avem cea mai mare rată de obezitate la copii.

 Furtuna cortizolului

În opinia biofizicianului, cele mai periculoase sunt dependențele și mecanismele acestora. „Orice suprastimulare este periculoasă (fie că sunt sunete, lumini sau o rețea de socializare), pentru că produce o excitație mai mare decât normală, te face să te simți „cool”, „hot”, știi că ceva se petrece cu tine. Acea excitație apare undeva în zona circuitului recompensă-motivație. Întotdeauna când omul intră într-un proces care va duce la dependență apar trei etape principale: cheful, intoxicația, retragerea drogului sau a comportamentului, care aduce o senzație negativă, anticiparea plăcerii pe care o vei avea dacă vei consuma din nou sau a durerii pe care o ai dacă nu consumi drogul respectiv. Circuitul recompensei aprinde scânteia, potrivit cercetărilor de neuropsihologie. În prima fază ești impulsiv, dorești să guști lucrul respectiv, în faza a doua plăcerea încet-încet se transformă în durere, începând să fie implicat circuitul stresului. (…) Când apare euforia și creierul primește mult, acesta contrabalansează, se apără ca să mențină starea de echilibrul și atunci apare o stare de suferință, disforia. Creșterea stresului este legată de faptul că nu mai există droguri. Când se retrage drogul, rămâne disforia, iar semnalul la nivelul creierului este grav pentru că nu mai există dopamina de care este nevoie. Dacă nu ar fi supraexcitat, receptorul ar fi funcționat normal și ne-am fi putut bucura de orice, dar dacă receptorii sunt atenuați, nivelul normal de dopamină nu mai pare normal. Dă un semnal de alertă. (…) Crește cortizolul, hormonul stresului. (…) Se creează o furtună de evenimente nefericite în creierul și viața noastră, începem să fim nefericiți”.

 Fugind în van de durere

Nefericirea conduce la reîntoarcerea la consum, dar nu va mai exista aceeași plăcere, a spus dr. Virgiliu Gheorghe. „Cu cât consumi mai mult cu atât distrugi receptorii de dopamină și cu atât crește și mai mult stresul încât dacă orice fel de dependență începe cu excitație și impulsivitate mare, se termină prin compulsivitate la fel de mare. Niciun dependent în faze avansate nu mai caută drogul pentru plăcere, ci pentru a se salva de durere. Suferința psihică este incredibilă, nu vă imaginați. Disfonia este cu adevărat o stare extrem de tensionată”.

Cel mai ieftin tratament, înfrânarea

Totodată, potrivit vicepreședintelui al Institutului de Cercetări Psihosociale și Bioetică din București efectele dependențelor sunt anxietatea, depresia, problemele de somn, insomnia, disforia, somatizarea, gândirea obsesiv-compulsivă, oricare dintre acestea fiind contrară sentimentului de fericire. „Impactul emoțional al abstinenței digitale timp de doisprezece ore a indus sentimente de anxietate la 63% dintre persoane, supărare la 65% din acestea, plictiseală 53%, nemulțumire față de viața de zi cu zi 50% din persoane”. Recomandările dr. Virgiliu Gheorghe pentru tinerii dependenți sau cu tendințe de a deveni dependenți sunt să efectueze activități care dau dopamină, să completeze cu seretonină și oxitocină, să facă mult efort fizic. „Cea mai bună luptă cu depresia este postul de doisprezece zile cu apă. (…) Cea mai bună cale de a te ține departe de dependențe este înfrânarea. Dacă te înfrânezi, te bucuri de orice”, a spus același vorbitor. Evenimentul amintit face parte din ediția a doua a ciclului de conferințe cu caracter cultural și științific, organizate de Liga studenților din Cluj, care aduc în fața tinerilor clujeni personalități românești marcante.

 Depresie – Statistici cutremurătoare

În SUA, între 2023-2024, adolescentele au ajuns la o rată de 40% depresie, noua generație fiind mult mai depresivă, în general, rata de depresie, înregistrată în SUA fiind de 13%. În general, 10% din copii sunt diagnosticați cu anxietate, 9% băieți și 19% fete, rata fiind mai mare la fete.

Alte dependențe, nivel mondial

Dependența de pornografie, 11% dintre bărbați până la 5%, iar la femei între 3-4%, dependența de droguri -14,5% dependenți de droguri, dependență alimentară – o medie ponderată de 20% din populație, 35% dintre oamenii au dependență față de Internet, 60% dintre adolescenți prezintă semne de dependență față de telefonul mobil, 46 % dintre tinerii spun că sunt dependenți de rețelele sociale, 30% din persoanele dependente de smartphone prezintă simptome de depresie, 60-70% dintre cei dependenții de tehnologie au tulburări de somn.

Tia SÎRCA